Universitatea “1 Decembrie 1918” Alba Iulia
Bună dimineaţa. Domnule rector, stimaţi reprezentanţi ai autorităţilor locale şi centrale, Excelenţele Voastre, reprezentanţi ai Corpului Diplomatic, stimaţi invitaţi,
Este o plăcere să mă aflu astăzi aici, în oraşul Alba Iulia, pentru a sărbători centenarul României moderne. Menţionez, cu o oarecare modestie, că Woodrow Wilson, cel de-al 28-lea preşedinte al Statelor Unite, a jucat un rol deloc mic în naşterea României moderne. Cunoaştem cu toţii cele Paisprezece Puncte ale sale, care menţionează România şi care au avut un rol cheie pentru obţinerea independenţei României. Wilson a fost un om cu viziune, o viziune de deschidere diplomatică şi autodeterminare naţională, idealuri care astăzi continuă să constituie fundamentul rolului Statelor Unite în lume.
Doresc să discut pe scurt despre cariera lui Wilson şi să evidenţiez subiectele cheie care l-au condus la idealurile incluse în cele Paisprezece Puncte.
În calitate de guvernator al statului New Jersey, Wilson a crescut salariul minim, a reglementat condiţiile de lucru în fabrici şi a adoptat o lege pentru pedepsirea funcţionarilor de stat corupţi.
Apoi, când a devenit preşedinte, Wilson s-a concentrat şi asupra politicii interne. Însă în discursul de învestitură din primul său mandat, el a menţionat de asemenea rolul pe care Statele Unite l-ar putea avea în restul lumii, avertizând în acelaşi timp cu privire la potenţialele pericole reprezentate de aceia care ar putea folosi puterea nu pentru a-i sluji pe oameni, ci pentru a se îmbogăţi pe ei înşişi.
Wilson a făcut aceste comentarii după o perioadă de mare expansiune economică în Statele Unite. El a identificat oportunităţile şi provocările, aşadar, în primul an de mandat, a interzis munca minorilor, a adoptat o lege care stabilea un impozit federal pe venit şi a supravegheat înfiinţarea Federal Reserve System, Banca Centrală a SUA. A fost primul preşedinte care a organizat constant conferinţe de presă. Convingerea sa că transparenţa, comerţul liber şi un sistem financiar sigur ar aduce beneficii pentru toţi şi ar asigura un comerţ echitabil între state au constituit principiile călăuzitoare în eforturile sale de negoiere a Tratatului de la Trianon ani mai târziu.
La fel ca preşedintele Kennedy jumătate de secol mai târziu, şi preşedintele Wilson era ferm convins că cetăţenii trebuie să aibă un rol activ în îmbunătăţirea comunităţilor lor. El a menţionat responsabilitatea cetăţenilor de a-i sluji pe ceilalţi, nu doar de a-şi urmări interesele proprii. De exemplu, a spus unui grup de studenţi:
„Nu uitaţi, aşadar, în timp ce mergeţi prin aceste locuri vechi, de ce vă aflaţi aici. Nu vă aflaţi aici doar ca să vă pregătiţi să vă câştigaţi existenţa. Vă aflaţi aici să ajutaţi lumea să aibă o viaţă mai bogată, cu perspective mai largi, cu mai mari speranţe şi realizări. Vă aflaţi aici pentru a îmbogăţi lumea şi vă veţi sărăci pe voi înşivă dacă vă uitaţi misiunea.”
Această idee a lui Wilson, a muncii în folosul altora, aşa cum le-a prezentat-o el studenţilor, s-a manifestat ulterior în viziunea lui privind fondarea unei Societăţi a Naţiunilor, în care indiferent de suprafaţă, populaţie sau putere economică, indiferent de putere militară şi grad de dezvoltare tehnologică, ţările să poată colabora ca parteneri egali la asigurarea păcii în lume şi la soluţionarea divergenţelor într-un mod planificat şi atent analizat. Deşi rezultatele nu au fost pe măsura ţelurilor lui Wilson, această idee a soluţionării paşnice a problemelor dintre naţiuni a făcut posibilă după ani înfiinţarea Organizaţiei Naţiunilor Unite şi a altor entităţi regionale care promovează reconcilierea şi negocierea ca alternative la conflictul armat.
La începerea Primului Război Mondial, preşedintele Wilson s-a concentrat asupra securităţii cetăţenilor americani şi a capacităţii Statelor Unite de a desfăşura comerţ cu naţiunile. Deşi a fost criticat pentru că nu a condus imediat Statele Unite în ajutorul ţărilor europene aflate sub atacul Germaniei, Imperiului Austro-Ungar şi al Imperiului Otoman, Wilson a îmbrăţişat o viziune pe termen mai lung. El a spus:
„Încercăm nu să stăm departe de necazuri, ci să conservăm fundaţiile pe care să se poată reconstrui pacea.”
Odată cu continuarea războiului, Statele Unite au înţeles că nu mai era posibil să rămână la distanţă de agresiunea Puterilor Centrale, iar în cele Paisprezece Puncte, Wilson a recunoscut un nou pericol: pericolul ca lideri militari să exercite controlul asupra civililor şi să subjuge teritorii şi popoare. El a spus:
„Trebuie să apărăm principiile păcii şi dreptăţii de puterea egoistă şi despotică. Ne bucurăm să luptăm pentru pacea lumii şi pentru dreptul naţiunilor mari şi mici şi privilegiul oamenilor de peste tot să aleagă cum trăiesc şi cui se supun.”
Aşadar, Aliaţii au făcut eforturi să ajute popoarele aflate anterior sub conducere otomană şi germană. România, Serbia, Muntenegru, Polonia şi alte ţări şi-au obţinut independenţa şi dreptul de a se conduce singure.
În multe cazuri, acest drept nu a fost de durată. După cel de-al Doilea Război Mondial, multe dintre aceleaşi ţări au fost din nou subjugate. Mulţi români s-au sacrificat pentru ca urmaşii lor şi generaţiile viitoare să poată trăi în libertate. Datorită sacrificiului lor, progreselor înregistrate şi aderării sale la NATO şi la Uniunea Europeană, România are puterea de a-şi stabili propriul destin şi propriul viitor. Dar România şi noi toţi trebuie să rămânem vigilenţi şi să aspirăm să ne ridicăm la înălţimea principiilor susţinute de Wilson, principiile universale ale corectitudinii şi justiţiei. Într-un discurs susţinut la Roma după încheierea războiului, Wilson le-a reamintit celor prezenţi: „Avem nevoie de îndrumarea poporului; avem nevoie de expresia constantă a ţelurilor şi idealurilor poporului.”
Wilson a schimbat concepţia despre modul în care funcţionează lumea: nu prin înţelegeri secrete, ci prin democraţie şi dialog deschis.
Noi, reprezentanţii Ambasadei Statelor Unite şi cetăţenii americani suntem mândri să fim alături de România în viitor. Chiar aceste principii prezentate de preşedintele Wilson sunt cele care ne călăuzesc pe noi în fiecare zi în activitatea de la ambasadă:
- Sprijinim o Românie democratică şi deschisă, în care guvernarea îi reprezintă pe toţii românii, nu doar pe câţiva anume.
- Sprijinim o Românie paşnică şi sigură nu doar pe plan intern, ci şi la adăpost de agresori externi.
- Sprijinim o economie liberă şi stabilă, cu prosperitate economică pentru toţi românii.
Vă asigur că Statele Unite vor continua să sprijine eforturile României în cadrul colaborării noastre pentru a atinge ţelurile imaginate de preşedintele Wilson atunci când a făcut eforturi să schimbe viziunea lumii într-una mai liberă şi mai deschisă.
Vă mulţumesc.
