Domnule preşedinte Iohannis, domnule comisar european, Alteţa Voastră Regală, Excelenţele Voastre, doamnelor şi domnilor,
Vă mulţumesc pentru invitaţia de a vorbi astăzi. Ambasada SUA se mândreşte că a sprijinit România Respiră, pe Ramona Brad şi Magdalena Ciobanu şi partenerii lor, în eforturile de a obţine decizia cheie de interzicere a fumatului în spaţiile publice în martie 2016. În acel an, le-am onorat pe Ramona şi Magda cu „Premiul Femei Curajoase din întreaga lume” pentru eforturile lor de coordonare a unei reţele de peste 250 de organizaţii într-o mişcare de masă pentru protejarea drepturilor umane ale cetăţenilor şi viitorul copiilor României.
Această lege exemplifică ceea ce este mai bun în procesul democratic din România. Aceia dintre dumneavoastră prezenţi astăzi aici, care aţi participat la acele eforturi, aţi demonstrat că, prin implicare civică, cetăţenii obişnuiţi pot colabora şi pot genera schimbări de politici benefice pentru întreaga Românie. Vă felicit pentru dedicare. Sper că alte persoane din toată România vor lua exemplul dumneavoastră drept model de generare a unei schimbări democratice de la bază în societatea românească.
Impactul legii şi beneficiile sale pe termen lung nu trebuie subestimate. În Statele Unite, în ciuda progreselor înregistrate, consumul de tutun rămâne principala cauză de deces şi îmbolnăvire care poate fi prevenită. Fumatul ucide anual peste 480.000 de americani. Bunica mea a fost unul dintre ei. Bolile cauzate de fumat în SUA costă peste 300 de miliarde de dolari anual, inclusiv costuri cu îngrijire medicală directă a adulţilor de aproape 170 de miliarde de dolari şi pierderi ale productivităţii în valoare de 156 de miliarde de dolari anual. În UE, consumul de tutun rămâne cel mai mare risc pentru sănătate, care poate fi prevenit şi principala cauză de deces prematur, cu peste 300.000 de cazuri anual. Această tendinţă este profund îngrijorătoare, în special aici, în România, dat fiind că procentul de fumători cu vârste de 15-16 ani este mare şi continuă să crească.
Pe măsură ce ne continuăm eforturile de prevenire a deceselor cauzate de consum de tutun, este utilă o scurtă trecere în revistă a momentelor importante din istoria tutunului în Statele Unite.
Încă din 1956, un grup de cercetători, sub patronajul Şefului Serviciului Militar de Sănătate Publică, a găsit dovezi concrete ale unei relaţii cauzale între fumatul excesiv de ţigări şi cancerul de plămâni. În 1964, raportul de referinţă privind fumatul şi sănătatea, elaborat de Serviciul Militar de Sănătate Publică a ajutat la lansarea mişcării moderne de control al tutunului, legând fumatul de o creştere cu 70% a mortalităţii şi o creştere de 20 de ori a incidenţei cancerului de plămâni.
În 1972, raportul Şefului Serviciului Militar de Sănătate Publică a devenit primul dintr-o serie de rapoarte bazate pe date ştiinţifice care a identificat fumatul pasiv drept risc pentru sănătatea nefumătorilor. În 1973, Arizona a devenit primul stat care a restricţionat fumatul într-un număr de spaţii publice, ca urmare a pericolului public reprezentat de fumatul pasiv. În 1989, Şeful Serviciului Militar de Sănătate Publică, Dr. C. Everett Koop a caracterizat fumatul drept dependenţă mai degrabă decât obişnuinţă. În 1992, Agenţia pentru Protecţia Mediului a clasificat fumatul drept factor cancerigen de „Grupa A”, cea mai periculoasă clasă de factori cancerigeni.
În 1994, Mississippi a devenit primul stat care a acţionat industria tutunului în instanţă pentru a recupera sumele cheltuite pentru îngrijirea medicală a bolilor cauzate de consumul de tutun, proces în cazul căruia s-a ajuns la o înţelegere în 1997. În 1998, industria tutunului a încheiat un Acord Coordonator cu 46 de stat, cea mai mare înţelegere din istorie, prin care urma să se plătească o sumă de circa 206 miliarde de dolari până în anul 2025. În aprilie 1999, ca parte a Acordului Coordonator, principalele companii producătoare de tutun din SUA au fost de acord să elimine toate panourile publicitare din spaţiile publice şi de pe şoselele din întreaga ţară. Perioada de publicitate deja închiriată, rămasă în cazul a peste 3.000 de panouri, cu o valoare de 100 de milioane de dolari, a fost cedată statelor pentru afişarea de mesaje antifumat.
Timp de peste 35 de ani, mişcări pentru sănătatea publică precum Campania pentru copii fără tutun au condus lupta pentru evitarea consecinţelor letale ale consumului de tutun. Activiştii anti-tutun au urmărit o serie de reforme cuprinzătoare referitoare la impozitare, reforma îngrijirii medicale şi legi antifumat suplimentare. Această concentrare asupra prevenirii fumatului şi a programelor de renunţare la fumat a produs rezultate. Din 1996 până în prezent, SUA au redus procentul de tineri fumători cu 70%, iar pe cel de adulţi fumători cu 30%.
Ce am învăţat din această istorie? Am învăţat că măsurile eficiente de control al fumatului trebuie să fie extinse, cuprinzătoare şi globale. De la reprezentanţi ai sistemului federal de sănătate şi reglementatori de mediu până la legiuitori ai statelor şi activişti, controlul eficient al tutunului necesită o abordare de către întreaga societate şi angajament nu doar din partea comunităţii medicale, ci şi din partea guvernului, a societăţii civile, a mediului academic şi a sectorului privat.
Parteneri precum România Respiră şi evenimente precum cel de astăzi oferă efortul de coordonare care poate duce la şi mai multe progrese în lupta globală împotriva tutunului.
Vă mulţumesc foarte mult.
