Distinşi oaspeţi, doamnelor şi domnilor,
Sunt recunoscător pentru oportunitatea de a prezenta subiectul din această dimineaţă: ordinea liberală occidentală sub asediu. Aceasta este o întrebare importantă, adecvată în acest moment. Este un subiect de mare interes pentru Statele Unite, aşa cum demonstrează şi discursul şefului meu, secretarul de stat John Kerry, la o conferinţă organizată de German Marshall Fund SUA la Bruxelles la începutul acestei săptămâni.
El analiza acest subiect, ameninţarea la adresa ordinii liberale, din perspectivă instituţională: ce efect a avut această ameninţare asupra relaţiilor cheie importante pentru Statele Unite, pentru securitatea transatlantică, inclusiv asupra relaţiei SUA-Europa, dar şi asupra structurii instituţionale din Europa. Voi cita câteva dintre declaraţiile secretarului de stat John Kerry de la începutul acestei săptămâni: „Nu pot sublinia îndeajuns faptul că unitatea Europei şi parteneriatul dintre Statele Unite şi Europa rămân absolut indispensabile pentru securitatea şi prosperitatea globală.
Secretarul Kerry a pus la îndoială existenţa unei apărări adecvate a structurii instituţionale, atât în Europa, cât şi în contextul relaţiei transatlantice. Kerry a pledat pentru a atitudine mai fermă: „Sincer, nu am văzut o dezbatere suficient de robustă aici, în Europa, sau în altă parte, cu privire la beneficiile pe care am încercat să le prezint astăzi şi la importanţa alianţei noastre şi a ceea ce UE oferă Europei” şi a continuat: „gândiţi-vă la bogăţia creată în Europa. Gândiţi-vă cât de paşnică a fost viaţa în Europa. Gândiţi-vă la îmbunătăţirile aduse calităţii vieţii în Europa. Gândiţi-vă ce a realizat Europa în aceşti 70 de ani din cenuşa războiului. Este una dintre cele mai de succes poveşti din istoria umanităţii şi trebuie să fie respectată şi prezentată ca atare. Iar eu nu am sesizat să fie prezentată aşa”, a spus secretarul John Kerry. Iar în încheiere: „parteneriatul transatlantic nu a fost creat pentru momentele uşoare; el a fost creat pentru a înfrunta provocările de amploare” precum cele cu care se confruntă în prezent lumea.
În calitate de ambasador al Statelor Unite în România, mă concentrez asupra unei perspective puţin mai restrânse, dar pentru a reveni la temele menţionate de prim-ministru, rezistenţa, doresc să le prezint membrilor grupului de discuţie un exemplu de rezistenţă în faţa unei ameninţări la adresa ordinii liberale: relaţia SUA-România. Chiar în urmă cu două săptămâni am participat la o evaluare anuală a relaţiei SUA-România, la Washington. Cu tot respectul faţă de persoanele care au ghidat anterior relaţia SUA-România, inclusiv cei prezenţi în sală astăzi, guvernele noastre au concluzionat săptămâna trecută că acum, în octombrie 2016, relaţia SUA-România este mai puternică decât oricând şi are o contribuţie mai importantă şi mai puternică decât oricând la securitatea transatlantică şi la relaţia transatlantică în ansamblu. De ce? Aş spune că acest lucru se datorează în principal contribuţiei recente a României la relaţia noastră bilaterală. Putem vedea acest lucru în cazul a două-trei aspecte.
În primul rând, există o componentă de securitate. România a făcut paşi semnificativi spre îndeplinirea obiectivului Summitului NATO din Ţara Galilor de a cheltui 2% din PIB pentru apărarea naţională, cu profunde contribuţii la securitatea transatlantică, precum şi la securitatea regiunii Mării Negre şi, chiar mai imporant, a unor regiuni aflate la mare distanţă de România, inclusiv Afganistan, şi în lupta împotriva ISIL în Irak.
De asemenea, aşa cum a menţionat şi prim-ministrul, în domeniul securităţii energetice. România ia acum măsuri pentru a avea contribuţii adecvate la securitatea energetică a României, dar şi a Uniunii Europene.
Şi în domenii precum securitatea cibernetică, agenţiile noastre de aplicare a legii din SUA şi România au parteneriate extrem de bune în lupta împotriva terorismului, în lupta împotriva proliferării armelor de distrugere în masă, în lupta împotriva criminalităţii organizate transfrontaliere, în lupta împotriva corupţiei.
În domeniul securităţii, parteneriatul nostru bilateral nu a fost niciodată mai puternic sau mai strâns.
De asemenea în domeniul economic, aşa cum a menţionat domnul prim-ministrul. Atât prim-ministrul, cât şi preşedintele Iohannis mi-au spus clar că România îşi doreşte mai mult de la Statele Unite din punct de vedere al relaţiei economice cu partenerul său transatlantic şi mi-au cerut să dedic mai multă energie dezvoltării relaţiei comerciale bilaterale şi relaţiei investiţionale dintre ţările noastre. S-au înregistrat succese în acest domeniu, din nou, în principal datorită contribuţiilor recente ale României, în special datorită măsurilor luate de guvernul Cioloş pentru a îmbunătăţi promovarea investiţiilor şi comerţului, pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri din România, pentru a elabora în sfârşit o strategie energetică naţională, pentru a lua legătura cu investitori cheie, inclusiv cu mari companii americane care se gândesc să investească în România sau să crească investiţiile existente.
În sfârşit, o dimensiune foarte interesantă este cea care include valorile democratice pe care le împărtăşim: respectarea minorităţilor, libertatea de exprimare, libertatea credinţelor religioase, libertatea de întrunire şi îmbrăţişarea deplină a viitorului democratic şi dorinţa de a consolida instituţiile democratice, inclusiv apărarea deplină a statului de drept. Sincer, doamnelor şi domnilor, aşa cum am menţionat de multe ori anterior, lupta credibilă, din ce în ce mai puternică împotriva corupţiei a sporit prestigiul României, nu doar în relaţia cu SUA, în calitate de partener deplin democratic al acestora. România a devenit totodata un model pentru această parte a lumii, pentru această parte a sud-estului Europei.
Aşadar, în ce priveşte promovarea securităţii, prosperităţii, democraţiei, contribuţiile României sunt cele care au condus la acest moment în istorie, în care parteneriatul nostru este mai puternic decât oricând. Acum, când Statele Unite se apropie de nişte alegeri critice, iar România va avea şi ea alegeri extrem de importante în decembrie, provocarea este ca după aceste două evenimente politice să se continue într-un mod în care cele două ţări să poată continua să îşi consolideze legăturile şi să contribuie la stabilitatea şi securitatea Europei, a regiunii transatlantice şi, cel mai important, a regiunii Mării Negre. Cred că noul guvern care va prelua puterea în decembrie va avea o moştenire foarte puternică pe care să construiască, însă, aşa cum a spus prim-ministrul, continuarea eforturilor de reformare a administraţiei publice în România va fi foarte importantă, continuarea luptei împotriva corupţiei va fi foarte importantă, reforma pieţelor româneşti de capital, pentru a creşte atât investiţiile străine, cât şi pe cele locale, va fi foarte importantă, eforturi la care îmi doresc să contribui în 2017.
Iar acum doresc să adresez o provocare membrilor grupului de discuţie: nu priviţi doar ameninţările la adresa ordinii liberale aici în România, în Europa, în statele din regiunea transatlantică, ci şi acele puncte de rezistenţă la aceste ameninţări la adresa ordinii liberale.
Vă mulţumesc pentru răbdare.
