Ambasadorul Hans Klemm la conferința Innoteque

Ambasadorul Hans Klemm susţine un discurs la conferinţa Innoteque. Bucureşti, România, 27 martie 2019 (Iulia Vasile / Biroul pentru Diplomaţie Publică)
Ambasadorul Hans Klemm susţine un discurs la conferinţa Innoteque. Bucureşti, România, 27 martie 2019 (Foto: Iulia Vasile / Biroul pentru Diplomaţie Publică)

Am un discurs pregătit, îmi cer scuze pentru acest lucru. Însă înainte de a-l citi: sunt foarte mândru să mă aflu aici din nou, ca susținător al Innoteque. Am fost acolo la lansare, în octombrie 2016. Am fost încântat să particip la evenimentul de la Cluj, din 2016, și sunt foarte mândru și onorat să fiu asociat cu cele două motoare ale evenimentului care se desfăşoară astăzi și mâine: AbbVie, o companie farmaceutică americană, de la care veți afla mai multe mai târziu, și în special Fundația Româno-Americană, cel mai bun partener al nostru în România, care a avut o activitate bogată într-o serie de domenii pentru a sprijini antreprenoriatul și inovația.

Le mulțumesc Oanei, lui Andrei și Alexandrei pentru invitația de a mă afla aici în această dimineață.

Am fost rugat să vorbesc despre unele aspecte legate de ecosistemul de inovație și antreprenoriat, să discut despre unele dintre politicile şi legile care au favorizat dezvoltarea inovației și antreprenoriatului în țara mea. Veți afla mai multe despre acest lucru de la colegul meu de la Fundația Națională pentru Știință, care va vorbi în câteva minute.

Spiritul american al antreprenoriatului este una dintre cele mai admirate calități ale noastre. Antreprenoriatul în Statele Unite este o reflecție a societății noastre, bazată pe oportunități comune, educație de calitate și acces la capital, sprijinit de statul de drept și consolidat de un înalt grad de toleranță a asumării de riscuri.

Alături de antreprenoriat, în Statele Unite avem un mediu de inovaţie care prosperă. Am creat acest lucru protejând drepturile de proprietate intelectuală, care sunt vitale pentru stimularea creșterii economice și consolidarea unei economii inovatoare. De exemplu, în industria farmaceutică, costul cercetării, dezvoltării și testării unui nou medicament poate fi astronomic. În Statele Unite, doar 12% dintre medicamentele supuse testelor clinice ajung la pacient. Companiile își pot permite această investiție inițială doar dacă pot obține profit din acele medicamente care ajung pe piață, lucru posibil doar printr-o protecție solidă a drepturilor de proprietate intelectuală.

Impozitarea a jucat și ea un rol. În 1981, Statele Unite au introdus Research and Experimentation Tax Credit, care permite companiilor să deducă din impozit unele dintre costurile asociate cercetării și dezvoltării. În 2017, Guvernul SUA a acordat reduceri de impozit în valoare de 13,5 miliarde de dolari, pentru a sprijini cercetarea și dezvoltarea în întreaga economie americană.

Un alt mecanism important de reducere și control al riscului asociat inovației este legea falimentului. Nu toate inițiativele vor avea succes, însă acest lucru nu înseamnă că firmele trebuie să fie forțate să se desființeze pentru totdeauna. Legile falimentului oferă transparență investitorilor și corporațiilor, oferind un nou început datornicului onest dar lipsit de noroc și asigurând tratament egal creditorilor. De exemplu, în 1996, Marvel Comics, marele producător de benzi desenate, a solicitat falimentul și a intrat în restructurare. Douăzeci de ani mai târziu, renăscută, Marvel este acum o filială a Studiourilor Walt Disney, producând constant unele dintre filmele cu cele mai mari încasări din lume.

Și există multe, multe exemple de antreprenori, inovatori care au încercat să aducă un nou produs pe piață și au eșuat, însă ulterior, folosind legislația falimentului din Statele Unite, au reușit să se reinventeze pe ei sau să-și reinventeze companiile și să aducă noi produse pe piață.

Statele Unite beneficiază de asemenea de ecosisteme antreprenoriale mature care sunt vitale pentru sprijinul pe care îl oferă startup-urilor individuale. Ecosistemele sănătoase includ un amestec vibrant de: universități care dezvoltă tehnologie de ultimă oră; incubatoare și acceleratoare pentru a cultiva idei și a dezvolta abilități concrete de afaceri; consilieri, mentori și rețele de foști, prezenți și viitori lideri de afaceri; și, desigur, organizații de finanțare, inclusiv investitori providenţiali, platforme de crowdfunding și capital de investiții și de risc.

În calitate de centre de design colaborativ și activitate interdisciplinară, universitățile sunt cruciale pentru aceste ecosisteme, în special atunci când ele lucrează în parteneriat cu industria. Aceste colaborări creează relații benefice de ambele părți prin extinderea bazei de finanțare pentru inovație, oferind studenților experiență concretă, directă și permițând companiilor să comercializeze tehnologie de ultimă generație.

Conferinţa Innoteque din 2016 a încercat să se concentreze asupra acestui aspect al ecosistemului de inovaţie care sprijină dezvoltarea acesteia în mediul universitar, dar care sprijină şi dezvoltarea unui cadru juridic ce ar permite transferul sau trecerea acelei cercetări şi dezvoltări în aplicaţii comerciale.

Infrastructura juridică din SUA face exact acest lucru: permite universităţilor să beneficieze de pe urma transformării cercetării academice inovatoare în produse gata de comercializare, creând aşadar sistemul de stimulente potrivit pentru a încuraja inovaţia. Parcul ştiinţific al Universităţii Stanford, Triunghiul de Cercetare din Carolina de Nord şi multe, multe alte locuri din Statele Unite oferă exemple de parteneriate universitate-industrie care încurajează dezvoltarea economică inovatoare. Companii startup extraordinare apar în număr mare şi prosperă acolo unde aceste elemente sunt prezente.

Repet, acesta a fost rezultatul unei legiferări intenţionate. La începutul anilor 80, s-au adoptat legi pentru a stimula acest parteneriat între universităţi şi sectoare industriale. Şi, din nou, în 2016 am încercat să încurajăm Guvernul României să ia măsuri similare de legiferare, însă acest lucru nu s-a întâmplat încă.

Şi politicile mai ample joacă un rol. Politicile economice transparente, stabile, previzibile constituie cel mai bun mod de a crea un mediu economic în care inovaţia şi investiţiile pot înflori. Înainte de a trece la schimbarea de politici, efectuarea unor consultări intenţionate, reale, cu toţi actorii implicaţi, efectuarea unor analize de bază costuri-beneficii, sunt, din nou, vitale pentru o bună elaborare de politici. Integritatea şi transparenţa sectorului public, eficienţa administraţiei publice, serviciile publice de calitate şi infrastructura sunt esenţiale pentru crearea unor condiţii egale pentru toţi actorii din sectorul privat. Acest lucru este chiar mai important pentru inovatorii care încearcă să creeze noi căi acolo unde nu au existat înainte.

Organizaţiile de sănătate se confruntă în prezent cu provocări fără precedent. Le mulţumesc organizatorilor pentru concentrarea asupra serviciilor de sănătate printre cele trei subiecte cheie discutate în cadrul conferinţei. Inovatorii din domeniul sănătăţii trebuie să îmbunătăţească accesul la serviciile de sănătate şi, în acelaşi timp, să crească calitatea acestor servicii. Trebuie să scadă costurile şi să crească eficienţa. Provocarea de a echilibra aceste forţe opuse ne solicită să gândim creativ şi să găsim soluţii inovatoare.

Oamenii de ştiinţă, cercetătorii şi antreprenorii revoluţionează îngrijirea medicală şi educaţia pentru sănătate prin inovaţie. Industria farmaceutică a realizat progrese extraordinare în ultimii ani, oferind noi medicamente care au schimbat vieţile a milioane de pacienţi care suferă de HIV, anumite forme de cancer şi hepatită C, pentru a oferi câteva exemple. Inteligenţa artificială, imprimarea 3D, telemedicina, monitorizarea la distanţă şi utilizarea realităţii virtuale schimbă modul în care avem acces la îngrijire medicală.

Digitalizarea este îndeosebi de promiţătoare fiindcă oferă o ocazie unică de a crea soluţii de îngrijire personalizate pentru pacienţi, conform nevoilor lor. Acest lucru ajută la crearea de sisteme de îngrijire medicală care sunt mai eficiente, sustenabile şi transparente.

În încheiere, să reţinem că nu căutăm inovaţia de dragul inovaţiei, ci mai degrabă pentru beneficiile sale. Căutăm inovaţia pentru medicamentele care ne pot prelungi vieţile şi îmbunătăţi calitatea vieţii; pentru combustibilii mai curaţi care ne alimentează vieţile fără a ne polua lumea; pentru biotehnologiile care ne hrănesc în mod sustenabil reducând impactul nostru asupra mediului; pentru robotica, inteligenţa artificială şi alte tehnologii care ne deschid o lume dincolo de ce ne-am imaginat înainte; şi pentru creşterea economică ce ne permite să ne bucurăm de acele rezultate ale inovaţiei noastre.

Vă mulţumesc pentru atenţie.