Doamnă Președinte al Complexului Educațional Lauder-Reut, doamnă Ministru al Românilor de Pretutindeni, Excelenţele voastre, stimaţi colegi, doamnelor şi domnilor şi, cel mai important, viitori ambasadori ai României,
Vouă îmi voi adresa discursul, însă înainte permiteţi-mi să mulţumesc doamnei Președinte al Complexului Educațional Lauder-Reut Tova Ben Nun-Cherbis pentru că m-a inclus în discuţia de astăzi dar şi pentru că a invitat Ambasada Statelor Unite să participe din nou la acest program. Alături de colega mea Melissa Wong şi alţi colegi am avut ocazia să petrec timp marţi dimineaţă cu un grup de elevi de la Şcoala Lauder-Reut, precum şi cu profesori, şi am discutat în detaliu despre priorităţile noastre la Ambasada Statelor Unite şi despre modul în care încercăm să le ducem la îndeplinire.
Domnul ambasador David Saranga şi, cred, toţi colegii mei diplomaţi prezenţi au discutat foarte elocvent despre câteva dintre calităţile esenţiale activităţii de diplomat şi ambasador, iar eu doresc doar să împărtăşesc perspectiva mea despre câteva dintre calităţile fundamentale ale unei cariere diplomatice de succes. Înainte de a veni în România conduceam Biroul de resurse umane al Departamentului de Stat, la sediul central, şi eram responsabil de recrutarea viitorilor diplomaţi americani, aşadar trebuia să ne gândim ce abilităţi ne dorim să aibă viitoarea generaţie de membri ai Serviciului Diplomatic American.
Desigur, aşa cum a menţionat David, abilităţile precum comunicarea, cultura generală solidă, capacitatea de analiză sunt toate foarte importante nu doar pentru profesia diplomatică, ci probabil pentru majoritatea tuturor profesiilor. Există alţi câţiva factori esenţiali în decizia voastră de a urma o carieră diplomatică. David a întrebat câţi dintre voi sunteţi interesaţi să deveniţi diplomaţi şi am văzut un număr relativ mic de mâini ridicate. Acest lucru nu este surprinzător dat fiind că viaţa unui diplomat poate fi uneori foarte plină de provocări.
Trei lucruri sunt esenţiale: unul dintre ele este nerăbdarea, nu doar interesul, ci dorinţa puternică de a vă sluji ţara, nu de a alege o profesie pentru câştig financiar sau de altă natură, ci de a promova interesele şi valorile ţării voastre în întreaga lume, de a intra în serviciul publicului. Un al doilea factor este disponibilitatea de a locui în străinătate, departe de ţara voastră în timp ce îndepliniţi aceste sarcini şi de a promova interesele şi valorile ţării voastre la mare distanţă. Acest lucru poate fi evident – dacă eşti diplomat, se subînţelege că vei locui în străinăate, departe de casă – însă gândiţi-vă ce presupune a fi departe de familie. Aţi putea lucra în ţări cu situaţii foarte dificile şi tulburi în timp ce vă formaţi propria familie, deci ce impact va avea cariera voastră diplomatică asupra partenerului şi a copiilor. Din propria experienţă vă pot spune că aceste decizii sunt uneori foarte dificile. Am lucrat în Afganistan, în Timorul de Est, la momentul acela o ţară săracă lovită de tulburări sociale din Sud-Estul Asiei. O mare parte a căsătoriei noastre, eu şi soţia mea am locuit separat în timp ce ea îşi urma cariera în domeniul bancar internaţional iar eu îmi urmam cariera diplomatică. Noi nu avem copii, însă dacă ai copii, provocarea de a te muta la fiecare 2-4 ani dintr-o ţară în alta şi înapoi la Washington poate fi foarte dificilă, dar şi extrem de interesantă.
Al treilea factor, deloc surprinzător, menţionat de David, este atât capacitatea de a vorbi dar şi interesul crescut faţă de studierea şi învăţarea limbilor străine, apoi utilizarea abilităţilor lingvistice în calitate de diplomat, atunci când eşti trimis la post peste hotare.
Aşadar, interesul crescut pentru slujirea ţării voastre, disponibilitatea de a locui în străinătate, uneori în situaţii foarte foarte dificile şi interesul de a învăţa limbi străine şi abilităţile ligvistice sunt, cred eu, esenţiale pentru o carieră diplomatică de succes.
Câţiva dintre ceilalţi factori menţionaţi de David – asumarea de riscuri, disponibilitatea de a eşua şi de a învăţa din eşecuri – sunt elemente de bază nu doar ale unei cariere de succes, ci şi ale unei vieţi de succes. Creativitatea este şi ea un factor important.
Noi vă cerem să vă gândiţi la potenţialele beneficii ale unei cariere diplomatice, iar acesta nu este un lucru asupra căruia trebuie să decideţi mâine. Aveţi cu toţii mai puţin de 20 de ani. Nu sunt sigur care este vârsta medie de recrutare la Ministerul Afacerilor Externe, însă cred că recrutează diplomaţi dintr-o grupă largă de vârste, de la 20 până spre 40 de ani, aşadar nu trebuie să luaţi această decizie astăzi, dar vă încurajez să păstraţi în minte această carieră şi poate peste 10 ani, dacă acum urmaţi altă carieră, aşa cum a făcut David, urmând o carieră în marketing, veţi lua şi această decizie de a face altceva, de a face ceva pentru ţara voastră.
Cariera diplomatică oferă două beneficii: unul este extraordinara diversitate geografică ce vi se oferă atunci când deveniţi diplomaţi ai ţării voastre. Aceasta este o provocare, aşa cum am menţionat mai devreme, însă este şi o mare, mare binecuvântare. Am avut onoarea de a-mi reprezenta ţara în Coreea, în Japonia, în Caraibe aici, în România, desigur, în Sud-Estul Asiei, dar şi lucrând la Washington reprezentându-mi ţara în activitatea cu China şi multe alte ţări. Aşadar, această profesie oferă diversitate geografică. Ea mai oferă şi diversitate de funcţii. Aşa cum a spus ambasadorul Saranga, el a fost preşedintele lansării revoluţiei digitale şi a comunicării sociale. Asemenea lui, şi eu am avut ocazia să particip, nu la o revoluţie de asemenea amploare, dar timp de mai mulţi ani, la sfârşitul secolului XX şi începutul secolului XXI, la eforturile de menţinere a pieţei agricole deschise pentru biotehnologie. Pare foarte complicat, însă a avut totodată şi un potenţial extraordinar de dezvoltare pentru fermieri, pentru a-şi putea creşte în mod mai eficient culturile şi ne-am dorit să ne asigurăm că pieţele rămân deschise pentru acest tip de tehnologie. Aşadar, am ocupat funcţii de economist agricol, ambasador în mai multe ţări, am lucrat în domeniul dezvoltării economice, al resurselor umane, ca director de resurse umane şi am deţinut multe, multe alte funcţii. Repet, diversitatea geografică şi diversitatea de funcţii vă sunt deschise şi vouă.
Doresc să felicit Şcoala Lauder-Reut pentru că oferă un program atât de minunat şi de generos elevilor. De fapt, chiar la vârsta voastră am auzit şi eu pentru prima oară despre diplomaţie. Fiind elev de liceu, am petrecut un an la Baden, în Germania, la şcoala unde învăţau şi mulţi dintre copiii diplomaţilor americani care lucrau la Ambasada Statelor Unite din Germania. Aceea a fost prima mea expunere la o carieră diplomatică. Şi voi beneficiaţi de această expunere la exact aceeaşi vârstă. Sper că nu veţi uita aceste lucruri, că atunci când veţi merge la universitate şi veţi alege o viitoare carieră, nu veţi uita că vă este disponibilă şi o carieră diplomatică.
Vă mulţumesc pentru răbdare.
