Vă mulţumesc Elena, Mihai, Impact Hub, dar şi doamnelor din România. Este a treia oară când particip la evenimentul dedicat femeilor din România. Din câte îmi amintesc, acest eveniment a avut loc întotdeauna în aceeaşi săptămână cu Ziua Internaţională a Femeii, dar niciodată în acea zi.
Ştiţi cu toţii de ce se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Femeii pe 8 martie? Foarte pe scurt, în urmă cu 111 ani, la New York a avut loc un protest al femeilor care lucrau în industria textilă în Manhattan. A fost un protest de amploare, primul de acest gen, o acţiune industrială a femeilor care protestau atât cu privire la salariile pe care le primeau, cât şi faţă de condiţiile de muncă. După acel protest, acea zi a devenit Ziua Internaţională a Femeii. În ţări diferite se sărbătoreşte în mod diferit. Aici, în România, am constatat că a căpătat un aspect romantic şi plimbându-mă prin oraş am fost impresionat de numărul mare de femei, de toate vârstele, pe care le-am văzut cu flori în mână. Însă acea tradiţie a protestului continuă în unele ţări. Cred că au avut loc proteste de amploare în Spania, Brazilia şi posibil şi în alte locuri, la care au participat femei care cred în continuare, pe bună dreptate, că nu li se oferă acces la economie, la salarii adecvate, la condiţii de muncă adecvate şi care au ieşit în stradă.
Doresc să încep vorbindu-vă despre o femeie foarte importantă şi foarte cunoscută în America contemporană: Ruth Bader Ginsburg. Curtea Supremă a Statelor Unite, cea mai înaltă instanţă din ţara noastră are 9 judecători, un preşedinte şi 8 judecători. Ruth Bader Ginsburg a fost a doua femeie din istorie numită judecător la Curtea Supremă. Dacă aţi zburat recent cu o cursă internaţională sau urmează să zburaţi între Europa şi Statele Unite sau Europa şi Asia, în ultimele luni s-a difuzat un film despre Ruth Bader Ginsburg, un documentar de circa o oră. Este un studiu fascinant despre o femeie incredibil de puternică şi curajoasă.
În 1956, când s-a înscris la Facultatea de Drept Harvard, ea s-a numărat printre cele doar nouă femei dintr-o promoţie de 500 de studenţi. Decanul de la acea vreme a întrebat-o: „De ce te-ai înscris la Facultatea de Drept la Harvard ocupând locul unui bărbat?” Deşi a fost şefă de promoţie, Ginsberg a fost respinsă pentru un post de funcţionar la Curtea Supremă; este foarte, foarte obişnuit ca cei mai buni absolvenţi ai facultăţilor de drept americane să devină funcţionari pentru cei nouă judecători ai Curţii Supreme şi este o concurenţă foarte acerbă. Pentru o persoană interesată să practice dreptul în Statele Unite este un pas foarte, foarte important în carieră. Aşadar, a absolvit şefă de promoţie, s-a înscris să devină funcţionară pentru un judecător al Curţii Supreme şi nu a fost acceptată pentru că era femeie. Atunci când a fost numită în sfârşit profesor la Universitatea Rutgers, era una dintre cele mai puţin de 20 de femei profesor de drept din Statele Unite. Şi, în mod incredibil, universitatea îi oferea un salariu mai mic decât colegilor săi bărbaţi.
Ruth Bader Ginsburg a devenit co-fondatoare a Proiectului Drepturile Femeilor în cadrul Uniunii Americane pentru Libertăţi Civile (UALC) şi a luptat cu succes pentru a ajuta un număr în creştere de femei să avanseze în carierele pe care şi le doreau, eforturi care au culminat cu cazul Reed vs. Reed, care a extins clauza referitoare la protecţia egală în faţa legii inclusă în Amendamentul XIV la femei. Judecătoarea Ruth Bader Ginsburg a continuat să lucreze la UALC până a ajutat la depăşirea unei alte bariere, devenind a doua femeie judecător la Curtea Supremă.
Este important să sărbătorim progresele obţinute până în prezent, însă graţie unor femei reprezentantive pentru eforturile egalităţii de gen precum judecătoarea Ruth Bader Ginsburg putem prezenta o viziune diferită anul acesta de Ziua Femeii. Astăzi facem eforturi pentru a obţine „echilibru pentru mai bine”, pentru a crea o lume în care există echilibru de gen, o lume care poate valorifica talentele tuturor cetăţenilor săi.
România a făcut mari progrese în ultimii ani şi cred că Mihai a menţionat unele dintre consecinţele acestora, în special în domeniile tehnologiei şi antreprenoriatului. Femeile din România fac progrese în calitate de lideri în afaceri şi profesionişti. Conform clasamentului Index of Women Entrepreneurs făcut de Mastercard, aproape 29% dintre companiile româneşti sunt deţinute de femei, România clasându-se astfel pe locul 9 printre ţările incluse. Printre ţările UE, România se clasează pe locul 2 la procentul de femei care studiază tehnologia informaţiei şi comunicare. Graţie unor programe precum Romania’s Women SME Banking al Garanti Bank, femeile au un acces din ce în ce mai mare la finanţe.
Mai sunt însă multe lucruri de făcut. Un raport al Senatului Statelor Unite a identificat trei obstacole cu care se confruntă femeile antreprenor; nu vă vor surprinde, sunt obstacole despre care am mai discutat aici. În primul rând, femeile nu au modele şi nu beneficiază de mentorat. Modelele constituie o sursă de inspiraţie şi oferă îndrumare antreprenorilor şi micilor afacerişti. Probabilitatea ca persoanele care au mentori în profesie să pună bazele unei afaceri este de cinci ori mai mare. Al doilea obstacol este decalajul de gen în salarizare. La nivel global, femeile au salarii cu 23% mai mici şi beneficiază de mai puţine creşteri de salariu şi promovări. Cu mai puţină bogăţie acumulată şi experienţă de afaceri la nivel de top, femeile se confruntă cu al treilea obstacol: accesul inegal la finanţarea şi capitalul de risc necesare pentru stabilizarea şi extinderea afacerilor. Startupurile înfiinţate de femei primesc 2% din fondurile de capital de risc disponibile.
Combaterea acestor probleme necesită angajament substanţial pe termen lung faţă de egalitatea de gen în rândul instituţiilor de stat, al sectorului privat şi al întregi societăţi. Schimbarea începe însă cu noi, indivizii şi liderii. La locurile noastre de muncă putem angaja femei; le putem plăti echitabil; putem oferi mentorat colegelor şi putem promova lideri femei. Noi, indivizii şi liderii, putem refuza să tolerăm hărţuirea sexuală şi orice formă de violenţă asupra femeilor şi fetelor. Putem lua măsuri pentru a reduce prejudecăţile de gen la locul de muncă şi putem respinge stereotipurile de gen.
Ştiu că multe dintre dumneavoastră sunteţi antreprenoare sau sunteţi interesate de antreprenoriat şi de fondarea propriei companii. Pentru a sublinia angajamentul nostru, al Statelor Unite şi al Ambasadei SUA în România, co-sponsorizăm organizarea Summitului Global al Antreprenoriatului (GES) 2019, principala reuniune a antreprenorilor, investitorilor şi inovatorilor, care va avea loc în luna iunie la World Forum din Haga, în Olanda. În două zile de discuţii dinamice, competiţii de prezentare a afacerilor şi sesiuni de întâlniri, GES 2019 va prezenta antreprenori care inspiră, va genera noi colaborări şi oportunităţi de investiţii, va dezvolta idei concrete de afaceri şi va grăbi identificarea de soluţii la provocări globale. Antreprenorii interesaţi se mai pot înscrie la GES2019 până pe 22 martie, aşadar mai sunt câteva săptămâni. Colegii mi-au spus că 28 de români s-au înscris pentru a participa la GES2019, număr printre cele mai mari din orice ţară din Europa.
Tot în luna iunie, ambasada mea, Ambasada SUA la Bucureşti va găzdui un eveniment în cadrul campaniei itinerante „Femeile în antreprenoriat: acces la finanţare”, organizată în cooperare cu Misiunea Diplomatică a SUA la Uniunea Europeană şi cu Forumul European al Tinerilor Inovatori. Scopul este să organizăm o zi de ateliere şi seminare dedicate experţilor, menite să ajute femeile antreprenor din România să înveţe să lucreze cu societăţile cu capital de risc şi cu alţi investitori pentru a da viaţă ideilor lor. Vom căuta parteneri şi participanţi. Vom reveni cu mai multe detalii, dar sper că vă vom vedea şi la acest forum din luna iunie.
În încheiere, vreau să vă încurajez să vă continuaţi eforturile de afirmare a femeilor în economie şi în politică, de emancipare. Revenind la Ruth Bader Ginsburg, întrebată la un momentat câte femei judecător ar fi suficiente la Curtea Supremă, ea a răspuns: „Nouă”. „Au fost nouă bărbaţi şi nimeni nu a avut vreun semn de întrebare cu privire la acest lucru”, a spus ea. Aşadar, în eforturile de obţinere a egalităţii de gen, să încercăm să creăm o lume în care să fie atât de des întâlnite situaţiile în care femeile ocupă posturi de conducere în toate profesiile şi în număr mare şi în care nimeni să nu aibă semne de întrebare cu privire la acest lucru. Vă mulţumesc pentru răbdare.
