Vă mulţumesc foarte, foarte mult pentru că mi-aţi oferit ocazia de a petrece puţin timp alături de dumneavoastră în această dimineaţă. Mă numesc Hans Klemm şi sunt Ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România. Aceasta este prima ocazie de a vizita Universitatea din Craiova. În urmă cu circa şase săptămâni am avut ocazia să-i întâlnesc pe câţiva dintre studenţii Universităţii şi, aşa cum a menţionat domnul rector, am vizitat de mai multe ori Craiova datorită companiei Ford Motor, cel mai mare investitor american nu doar din Craiova, ci din România. Pot confirma ceea ce a spus domnul rector: Ford a avut o experienţă foarte, foarte pozitivă la Craiova, are relaţii foarte bune cu Universitatea, oferă stagii de practică şi programe de bursă studenţilor de aici şi intenţionează nu doar să rămână la Craiova, ci şi să-şi extindă operaţiunile în viitor şi sperăm că se va face în curând un anunţ concret privind această fabrică.
Zilele acestea sunt „Zilele Ştiinţei” la Universitate. Ceea ce doresc să fac în această dimineaţă, şi sper că pentru acest lucru sunteţi pregătiţi şi dumneavoastră, este să vorbesc puţin despre alegeri şi despre politică. Sunt subiecte care se suprapun parţial cu domeniul ştiinţelor politice, însă intenţia mea în această dimineaţă şi repet, sper că va fi agreabil, este să discut despre alegerile prezidenţiale care vor avea loc marţea viitoare în Statele Unite, iar apoi poate să discutăm puţin şi despre alegerile parlamentare care vor avea loc în România în circa şase săptămâni, la început de decembrie.
Daţi-mi voie să încep făcând apel la dumneavoastră, cetăţenii României, să votaţi pe 11 decembrie. Este foarte, foarte important. România se bucură de beneficiile democraţiei, la fel ca şi Statele Unite, însă prosperitatea unei democraţii depinde de participarea activă a cetăţenilor săi la guvernare şi cel mai direct mod de a contribui la buna guvernare în România, la crearea unei guvernări competente şi integre este prin vot. Aşadar, vă rog, exercitaţi-vă dreptul de vot! Vă rog, votaţi pe 11 decembrie.
În Statele Unite ne apropiem de încheierea unei perioade foarte lungi de campanie pentru funcţia de Preşedinte al Statelor Unite ale Americii. Intenţionez să vorbesc timp de 15-20 de minute despre câteva dintre marile teme ale campaniei prezidenţiale americane din ultimul an şi jumătate, iar apoi poate să fac o comparaţie cu principalele teme pe care le identific în peisajul electoral din România, dar şi să deschid discuţia şi aştept cu nerăbdare întrebările şi comentariile dumneavoastră. Aşadar vă rog să vă gândiţi la ele în această dimineaţă, aştept cu nerăbdare să aflu părerile dumneavoastră.
Greu de imaginat, însă campania prezidenţială din Statele Unite a început cu aproape doi ani în urmă. În aprilie 2015, aşadar acum un an jumătate, fostul secretar de stat al SUA, Hillary Clinton, şi-a anunţat candidatura pentru funcţia de Preşedinte al Statelor Unite. Câteva luni mai târziu, în iulie 2015, Donald Trump şi-a anunţat candidatura pentru preşedinţia Statelor Unite. De atunci, din 2015, până în prezent, aceşti doi candidaţi, Hillary Clinton şi Donald Trump au concurat mai întâi împotriva altor candidaţi, democraţi în cazul doamnei Clinton şi respectiv republicani, în cazul domnului Trump. După o lungă campanie pentru alegerile primare, în luna iulie, Donald Trump a fost nominalizat candidatul Partidului Republican la preşedinţie, şi, desigur, doamna Clinton a fost nominalizată câteva săptămâni mai târziu, la începutul lunii august, candidata Partidului Democrat la preşedinţie. În ultimele 15-18 luni, pe parcursul campaniei au existat, cred eu, câteva teme principale.
În primul rând, politica externă. În mod normal, şi cred că acest lucru s-a întâmplat şi de această dată, politica externă nu joacă un rol notabil. De obicei, aspecte ale politicii interne, provocări cu care America se confruntă intern se află în centrul campaniei. Acest lucru este valabil şi anul acesta, însă uneori politica externă a ţinut prima pagină a ziarelor. De exemplu, unul dintre candidaţi a pus la îndoială rolul Statelor Unite în Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) şi s-a întrebat dacă alţi membri ai NATO îşi îndeplinesc partea în ceea ce priveşte activităţile Alianţei şi descurajarea ameninţărilor. Acesta a fost un punct de vedere căruia Administraţia Obama i s-a opus — administraţia Obama este un ferm susţinător al NATO – cu toate acestea, a fost o întrebare lansată electoratului. În acelaşi fel, unul dintre candidaţi a întrebat dacă alianţa noastră cu Japonia şi Coreea este echilibrată din punct de vedere al contribuţiilor pe care le au Japonia şi respectiv Coreea la Tratatele Bilaterale şi dacă ar trebui explorată o alternativă. Din nou, Administraţia Obama s-a opus acestui punct de vedere, însă cu toate acestea, unul dintre candidaţi a lansat întrebarea.
Siria, războiul civil din Siria, consecinţele groaznice, sângeroase ale războiului civil din Siria şi modalităţile de a pune capăt războiului au fost de asemenea dezbăture şi candidaţii au avut puncte de vedere întrucâtva diferite. Cred că se poate spune că Hillary Clinton a pledat pentru o politică mai intervenţionistă în Siria, în timp de Donald Trump s-a gândit că un parteneriat cu Rusia, de exemplu, ar putea duce la o încheiere mai rapidă a conflictului şi că accentul ar trebui să se pună pe Statul Islamic, nu atât de mult pe Siria.
Terorismul şi lupta împotriva terorismului au fost de asemenea o temă a dezbaterilor prezidenţiale, în special după actele de terorism din Statele Unite, care din nefericire au avut loc atât iarna trecută, cât şi la începutul acestei primăveri. Aşadar, politica externă.
Un alt subiect prezent în campanie a fost rolul femeii în societate şi în economie. Desigur, acest lucru nu ar fi trebuit să fie o surpriză pentru nimeni dat fiind că Hillary Clinton, o femeie, candida pentru preşedinţie. A fost primul candidat al unui partid mare american care a fost nominalizat candidatul partidului la preşedinţie. Succesul său, sau conform domnului Trump, insuccesul său, au fost discutate în acest context mai târziu în campanie. Respectul celor doi candidaţi pentru femei şi modul în care femeile ar trebui tratate în societate şi în economie au devenit de asemenea un subiect central în campanie. Aşadar, politică externă, gen, rasă.
Rasa a fost de asemenea un subiect, uneori ascuns în discuţiile directe, însă întotdeauna un subiect de dezbarere. În Statele Unite, discuţiile despre rasă au fost parte a democraţiei noastre de la începuturi, lucru datorat în mare parte sau măcar parţial, faptului că atunci când a fost scrisă, Constituţia Statelor Unite ale Americii, includea sclavia ca element important al unor părţi ale economiei americane. De atunci până în prezent, în ultimele două secole şi jumătate, Statele Unite au abordat această moştenire a sclaviei. În urmă cu 150 de ani am avut un Război Civil foarte sângeros pe tema sclaviei, iar integrarea, respectarea afro-americanilor în societatea americană continuă şi în prezent. În campania electorală din 2016, subiectul rasei s-a concentrat adesea asupra relaţiei dintre afro-americani şi poliţie, generând întrebări de întrebare cu privire la tratamentul echitabil al afro-americanilor de către poliţie sau, conform unuia dintre candidaţi, dacă reprezentanţii instituţiilor de aplicare a legii beneficiază de suficient respect şi protecţie în interacţiunea cu comunitatea afro-americană. În ce priveşte acest subiect, demografia Statelor Unite se schimbă rapid ca urmare a imigraţiei din ultima sută de ani. Populaţia americană de origine hispanică creşte rapid, la fel şi populaţia americană de origine asiatică, în special numărul de imigranţi din Vietnam sau Coreea. Şi în doar câteva decenii, America, odată cu o populaţie majoritar caucaziană, nu va mai fi astfel. Se estimează că în 2040, aşadar peste doar 25 de ani, americanii caucazieni vor fi o minoritate în Statele Unite. Aşadar, toate aceste aspecte sunt parte a conversaţiei de pe parcursul dezbaterii.
Corupţia a fost un subiect foarte discutat în campanie, în special în ultimele săptămâni. Nu actele tipice de corupţie; nu a fost vorba despre acuzaţii la adresa candidaţilor că au furat din bani publici, ci de acuzaţii despre existenţa unui sistem de instituţii care care îi protejează pe alţi candidaţi şi le permite să avanseze în Statele Unite, în special reţele de patronaj. Cred că este extrem de discutabil dacă aceste argumente sunt reale sau nu; cu toate acestea, unul dintre candidaţi l-a acuzat pe celălat candidat de activităţi corupte şi a prezis că după alegeri, acel candidat va face subiectul unei anchete.
Aşadar, politică externă, gen, rasă, corupţie.
Unul dintre subiectele importante ale campaniei prezidenţiale din Statele Unite a fost economia SUA. Criza financiară din 2008-2009 care a afectat foarte sever România şi ale cărei efecte România încă încearcă să le depăşească, a afectat, bineînţeles şi Statele Unite foarte sever. De fapt, mulţi economişti cred că acea criză a pornit din Statele Unite. În ultimii 10-15 ani s-au petrecut şi alte schimbări în economia americană. Creşterea economică generală a încetinit în Statele Unite. De exemplu, până în anul 2000, producţia internă brută pe cap de locuitor creştea în medie cu 2,2% pe an. Din 2000 până în prezent, aşadar în ultimii 16 ani, creşterea medie a producţiei interne brute pe cap de locuitor a scăzut la sub 1%, aşadar o scădere de peste 50% a ratei medii de creştere, ceea ce a afectat foarte puternic veniturile americanilor, în special pe ale celor din clasa de mijloc. Aparent, clasa de mijloc din Statele Unite şi-a văzut veniturile stagnând dacă nu chiar scăzând în ultimii 10-15 ani şi a existat o mai pronunţată inegalitate a veniturilor în ultimii 20-30 de ani. Acest lucru este determinat parţial de educaţie. Pentru a avea succes în carieră şi un salariu bun, este din ce în ce mai important să ai măcar studii universitare şi este chiar mai benefic să ai o diplomă de masterat sau studii postuniversitare. Americanii care nu au studii superioare, ce reprezintă încă un segment mare al populaţiei, au descoperit că le-a fost foarte afectată capacitatea de a avea succes financiar şi au avut oportunităţi economice mai limitate, lucru care are consecinţe şi asupra politicii americane. Răspunsul candidaţilor: candidatul republican a promis să reducă taxele şi impozitele şi să revigoreze economia; candidatul democrat şi-a asumat angajamentul de a creşte investiţiile în educaţie şi de a proteja mediul.
Din ce în ce mai mult, ambii candidaţi, atât domnul Trump, cât şi doamna Clinton, au declarat că vor creşte considerabil investiţiile în infrastructura americană, în autostrăzile, căile ferate, aeroporturile noastre, pentru a îmbunătăţi situaţia economică în Statele Unite.
Aşadar, politică externă, gen, rasă, corupţie, economie, imigraţie. Cred că se poate susţine foarte uşor că imigraţia a fost fie cel mai discutat, fie al doilea cel mai discutat subiect al campaniei încă de la început. Este puţin ironic faptul că imigraţia a fost tema centrală a campaniei pentru că în perioada foarte recentă, numărul de imigranţi în Statele Unite s-a stabilizat, iar numărul de imigranţi din unele ţări importante a înregistrat chiar o scădere. De exemplu, imigraţia din Mexic a scăzut într-o asemenea proporţie încât acum este mai mare numărul de persoane de origine mexicană care părăsesc Statele Unite şi se întorc în Mexic decât invers. Cu toate acestea, în special domnul Trump a reuşit să ridice semne de întrebare cu privire la imigraţie, în special din Mexic, şi cred că cei mai mulţi analişti ar fi de acord că a fost un subiect pe care domnul Trump a reuşit să-l exploateze cu mare succes pentru a obţine sprijinul alegătorilor americani. Există preocupare atât privind imigraţia din Mexic, cât şi din ţări musulmane şi există semne de întrebare cu privire la succesul integrării imigranţilor din ţări musulmane în SUA. Secretarul de stat Hillary Clinton a susţinut ferm că musulmanii pot fi integraţi cu succes în Statele Unite, iar preşedintele Obama, este important să menţionăm acest lucru, a susţinut ferm că Statele Unite au un istoric de succes în ce priveşte integrarea, nu doar a mexicanilor, nu doar a imigranţilor din alte ţări, ci şi a celor care au sosit în America din ţări musulmane, iar şeful meu direct, secretarul de stat John Kerry a declarat recent că persoanele care au imigrat în SUA din ţări musulmane se bucură acum de o mai mare libertate în Statele Unite, decât în orice altă ţară din care provin.
Repet însă, cred că semnele de întrebare cu privire la imigraţie sunt profund legate de schimbarea structurii demografice a Statelor Unite, pe care am menţionat-o mai devreme: prezenţa crescândă a americanilor minoritari şi scăderea procentului de americani caucazieni.
În final, ultima temă, dacă doriţi, abordată în Statele Unite a fost ceea ce eu şi alţii am numi un aspect anti-sistem, o critică a unor candidaţil republicani şi democraţi deopotrivă că actuala conducere politică, economică a Statelor Unite nu asigură beneficii pentru majoritatea americanilor, ci doar pentru o mică elită, iar acea elită, acea conducere, influenţează situaţia în Statele Unite, atât social, cât şi politic, economic, doar în interes propriu, nu în beneficiul tuturor americanilor; mai ales americanii caucazieni fără studii superioare s-au confruntat cu o înrăutăţire a perspectivelor lor economice în Statele Unite comparativ cu alte persoane şi cu sentimentul de abandonare de către elitele conducătoare şi se găsesc într-o situaţie economică mai precară decât oricând. Repet, nu doar Donald Trump a spus că actuala conducere este coruptă şi trebuie schimbată, ci şi Bernie Sanders, un candidat democrat, a insistat foarte mult în campanie asupra acestui mesaj, că o parte prea mare a bogăţiei americane ajunge la doar 1% dintre cei mai bogaţi americani, că este nevoie să se investească mai mult în educaţie, protecţia mediului şi economie pentru a crea oportunităţi pentru toţi americanii, nu doar pentru cei mai bogaţi.
Aşadar în opinia mea personală, acestea au fost principalele teme ale campaniei. Le repet: politică externă, gen şi rolul femeilor în economie şi societate; relaţiile rasiale, întotdeauna o trăsătură a politicii americane; corupţia sau cel puţin acuzaţiile de corupţie; economia – America are un context foarte, foarte economic, cu Silicon Valley, centru global al imigraţiei şi antreprenoriatului, dar şi cu multe alte regiuni în care economia a stagnat, infrastructura s-a degradat; imigraţia, adesea un alt important subiect al politicii americane, la fel şi anul acesta; sentimentul, aproape de revoltă împotriva conducerii exprimat de un număr de candidaţi importanţi de stânga şi de dreapta. Prin urmare, marţi se vor oferi răspunsuri la toate aceste întrebări, cel puţin America va hotărî cine va fi următorul preşedinte. Indiferent pe cine vor alege americanii, următorii ani vor fi plini de provocări pentru preşedintele ales şi inaugurat în ianuarie. Desigur, nu au loc doar alegerile prezidenţiale, ci pe 8 noiembrie au loc şi alegeri pentru Congres, pentru toate locurile din Camera Reprezentanţilor şi pentru o treime din locurile din Senatul SUA.
