Ambasadorul Hans Klemm la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi

Ambasadorul Hans Klemm susţine un discurs la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi. 29 martie 2019 (Foto: Dinu Gîndu/Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi)
Ambasadorul Hans Klemm susţine un discurs la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi. 29 martie 2019 (Foto: Dinu Gîndu/Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi)

Sunt încântat să mă aflu astăzi la Galaţi. Este unul dintre locurile mele preferate din România şi am fost întotdeauna impresionat de frumoasa regiune a Deltei Dunării şi de energia oamenilor din zonă. Îmi face întotdeauna plăcere să discut cu studenţi români pentru că voi reprezentaţi viitorul ţării: o sursă de speranţă şi bogăţie de idei. Voi sunteţi următoarea generaţie de conducători, jurnalişti, profesori şi analişti şi aşteptăm cu interes să aflăm ideile voastre despre modul de abordare a provocărilor şi întrebărilor cu care ne confruntăm astăzi şi a necunoscutelor pe care le vom înfrunta în viitor, căci, trebuie să fim sinceri: astăzi ne confruntăm cu mari provocări. Doresc să vă vorbesc despre o provocare actuală şi din ce în ce mai agresivă cu scopul de a submina România şi progresele înregistrate de ea în ultimele trei decenii.

Mă refer la tacticile de război hibrid utilizate de Rusia împotriva României şi a vecinilor săi. Agresiunea militară a Moscovei nu este un secret: Rusia a invadat ţările vecine României din regiunea Mării Negre (Georgia şi Ucraina) şi continuă să ocupe ilegal părţi ale teritoriului acestora.

Din nefericire, luna aceasta s-au împlinesc cinci ani de la larg condamnata anexare a Crimeii de către Rusia. În luna noiembrie a anului trecut, Rusia a capturat trei nave ucrainene şi echipajul acestora în Strâmtoarea Kerci. Marinarii rămân ostatici în Rusia. Influenţa şi intenţiile Rusiei în Republica Moldova, în contextul în care un număr estimat de 1.200 de militari ruşi sunt în continuare dislocaţi în Transnistria, constituie şi ele un punct de îngrijorare.

Desigur, ameninţarea nu este limitată la acte de agresiune militară tradiţională. Deşi nu este o tactică nouă, propaganda utilizează instrumente moderne precum canalele de comunicare socială pentru a răspândi rapid dezinformarea, ajungând la o audienţă mai numeroasă decât oricând cu o apăsare de buton.

Dezinformarea în întreaga Europă este o îngrijorare crescândă, iar ţintele sale sunt variate: vedem dezinformarea folosită pentru a ataca tehnologia modernă şi medicina, de exemplu vaccinurile, şi pentru a obstrucţiona statul de drept şi eforturile de luptă împotriva corupţiei.

În România, dezinformarea încearcă adesea să submineze iniţiativele în domeniul securităţii şi apărării, prezentând apărarea militară fie drept paranoia rusofobă, inutilă în faţa abilităţilor militare extraordinare ale Rusiei, fie drept o ameninţare ofensivă care justifică orice atac militar al Rusiei – povestea se schimbă în funcţie de ce anume crede Kremlinul că va rezona mai mult în rândul populaţiei ţintă. Un bun exemplu al acestui tip de agresiune informaţională este legat de baza sistemului de apărare antirachetă de la Deveselu, o unitate defensivă, amplasată acolo pentru a proteja România şi întreaga Europă de rachetele provenite din Orientul Mijlociu, dar pe care Sputnik, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, le prezintă de mult, în mod fals, ca fiind ofensive şi îndreptate împotriva oraşelor şi obiectivelor militare ruseşti.

Există şi alte tactici utilizate de Rusia ca parte a arsenalului său de influenţă malignă, însă toate au în comun obiectivul: slăbirea României şi afectarea încrederii României în partenerii săi şi între cetăţenii săi. Rusia doreşte să întoarcă România împotriva Occidentului, să conteste valorile noastre comune şi să slăbească instituţiile occidentale. Încearcă să provoace o ruptură nu doar între România şi Occident, ci şi între români, subminând încrederea lor în propriile instituţii şi amplificând tensiunile deja existente în societate.

De ce îi pasă Rusiei atât de mult, aţi putea întreba. Care este scopul final al acestor eforturi de influenţă malignă? De ce doreşte Rusia să vă facă să vă temeţi unii de alţii? Pentru că dacă sunteţi îngrijoraţi de vecinii voştri în propria voastră ţară, dacă puneţi la îndoială seriozitatea aliaţilor voştri, veţi fi mai puţin capabili să generaţi voinţa politică de a vă apăra interesele naţionale; veţi fi mai înclinaţi să capitulaţi în faţa eforturilor Rusiei de a-şi reafirma dominaţia în fostul spaţiu sovietic. Preşedintele Rusiei Vladimir Putin a spus foarte clar că deplânge pierderea Uniunii Sovietice şi încearcă să restabilească „sfera de influenţă” avută de Rusia în perioada comunistă. Din păcate pentru România şi pentru întreaga Europă Centrală şi de Est, Rusia vă consideră parte a sferei de influenţă care i se cuvine.

Rusia îşi doreşte o Românie şi o Europă slabe: confuze, divizate şi neîncrezătoare. Acestea nu sunt lucrurile pe care şi le doresc Statele Unite. Statele Unite doresc o Românie şi o Europă puternice şi unite. America sprijină eforturile României de consolidare a societăţii civile, de combatere a corupţiei, de promovare a statului de drept şi de încurajare a competenţelor media. Credem că existenţa unor cetăţeni implicaţi, informaţi, cu încredere în alţii şi în sine reprezintă cea mai puternică armă a României şi cea mai mare temere a Rusiei.

Care este miza acestei lupte hibride? Sunt conştient că părinţii şi bunicii multora dintre voi au trăit în comunism, o perioadă de intensă represiune socială, economică şi politică în România. Astăzi trăim într-o lume foarte diferită, însă lumea Războiului Rece şi a dominaţiei sovietice în Europa de Est nu este atât de îndepărtată. Nu consideraţi că democraţia în România este un dat. Vă încurajez să rămâneţi vigilenţi. România are atuurile sale în ce priveşte influenţa malignă. Însă chiar şi cele mai puternice ţări pot fi atacate. Ingerinţele în alegerile din 2016 din propria mea ţară constituie doar un exemplu. Invadarea Crimeii de către Rusia şi privarea de dreptul de vot a alegătorilor care trăiesc în acea zonă sub ocupaţie reprezintă un alt exemplu, mai extrem, al mizei. Însă influenţa malignă este adesea mai subtilă. Este o ştirbire lentă, uneori imperceptibilă, a standardelor democratice, instalarea de limitatoare de viteză, mai degrabă decât de obstacole în calea funcţionării pieţelor libere şi deschise.

Vă încurajez pe toţi să fiţi vigilenţi la agresiunea hibridă a Rusiei, să priviţi informaţiile cu spirit critic şi să puneţi la îndoială poveştile care nu reflectă realitatea. Fiţi atenţi la poveştile senzaţionale, conspirative, care au scopul de a provoca o ruptură între membrii comunităţilor voastre. Dezinformarea este una dintre cele mai mari ameninţări ale acestei epoci, iar voi sunteţi în prima linie; voi sunteţi ţintele ei. Instrumentele voastre de scris şi tastaturile voastre vor fi armele care răspund acestui inamic aparent invizibil şi omniprezent. Lupta nu va fi uşoară, dar sunt sigur că veţi fi victorioşi.

Vă încurajez de asemenea să nu uitaţi ce vă uneşte. Românii din întreaga ţară, din toate categoriile sociale şi segmentele societăţii trebuie să se unească, să respingă corupţia şi să colaboreze pentru un viitor mai bun pentru România.

Vă doresc succes în studiile voastre şi în luptele care vor veni. Vă mulţumesc.