Reporter: Ieri la Cluj aţi avut declaraţii despre NATO şi ceea ce face Rusia, cu referire la războiul cibernetic şi informaţional şi că acest lucru este îndreptat împotriva Europei de Est şi că ar putea constitui o mare problemă pentru NATO. Aţi spus, de asemenea, că corupţia este o problemă şi acest lucru poate afecta politica NATO în regiune. În România vorbim mult despre corupţie, vedem oameni ieşind în stradă. Întrebarea mea ar fi: care este părerea dumneavoastră, situaţia actuală din România constituie o problemă pentru NATO din punct de vedere al corupţiei? Pe termen mediu, anticipaţi vreo schimbare a acestor mişcări sociale în România? Vă aşteptaţi ca mai mulţi oameni să iasă în stradă cerând schimbarea guvernului?
Ambasadorul Hans Klemm: Pentru început, vă rog să reţineţi că SUA admiră foarte mult progresul înregistrat aici, în România, din 1989 încoace şi, poate chiar mai mult, în ultimii circa 15 ani, progres în ce priveşte eforturile de consolidare a instituţiilor de guvernare democratică, îmbrăţişarea unui viitor democratic, a valorilor democratice, de către România şi angajamentul său clar şi neechivoc faţă de calitatea de membru al Alianţei transatlantice, inclusiv faţă de calitatea de stat membru al Uniunii Europene şi de aliat în NATO. Admirăm de asemenea foarte mult măsurile luate de România pentru îmbrăţişarea deplină şi aplicarea statului de drept în guvernarea sa democratică, pentru a crea un sistem judiciar independent şi a înfiinţa instituţii responsabile cu urmărirea penală a corupţiei la nivel mediu şi înalt. În ultimii 15 ani sau mai mult, România a dus o activitate din ce în ce mai credibilă în lupta sa împotriva corupţiei, datorită tuturor factorilor menţionaţi: dorinţa de a construi şi consolida puternice instituţii independente de guvernare democratică, de a institui un mecanism de echilibrare a puterilor, de a crea şi asigura resursele necesare unui sistem judiciar independent şi de a se angaja să lupte împotriva corupţiei la nivel înalt. Nu doar SUA admiră acest lucru, ci şi celelalte state membre UE. Este un element important al calităţii de stat aliat NATO. Acestea nu sunt doar cuvinte goale: când un stat se angajează să devină membru al Alianţei, se angajează să respecte guvernarea democratică şi un stat de drept puternic, acestea sunt stipulate de Carta NATO. Aceasta a fost poziţia SUA cel puţin în ultimii 20-25 de ani. Toţi predecesorii mei, ambasadorii SUA în România au susţinut ferm lupta României împotriva corupţiei. Preşedintele meu, Donald Trump, când a stat alături de preşedintele Iohannis în Grădina de trandafiri de la Casa Albă, în luna iunie a acestui an, a declarat că SUA susţin ferm lupta României împotriva corupţiei şi o vom sprijini întotdeauna. În plus, România devine recunoscută în regiune pentru eforturile sale de a lupta împotriva corupţiei, de respectare strictă a statului de drept şi de asigurare a unui sistem judiciar independent. Ţări precum Macedonia, Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria şi altele, vin la Bucureşti pentru a afla despre măsurile luate de România în lupta împotriva corupţiei şi de consolidare a statului de drept. În consecinţă, este foarte îngrijorător, avem îngrijorări profunde atunci când vedem eforturi, acum în Parlament, de a submina tot ceea ce a realizat România în ultimii 15-20 de ani în construirea acestor instituţii. Şi da, aşa cum am încercat să explic în discursul pe care l-am susţinut ieri la Universitatea „Babeş-Bolyai”, noi credem cu tărie că respectarea statului de drept, existenţa unui sistem judiciar independent, lupta împotriva corupţiei au impact asupra securităţii naţionale, contribuie la rezistenţa statului, a guvernării. România încearcă să-şi modernizeze forţele armate, inclusiv prin achiziţia sistemelor de apărare aeriană Patriot, şi face acest lucru pentru a fi un aliat NATO mai bun şi pentru a avea o mai mare compatibilitate cu celelalte state membre, însă, lucru şi mai important, şi pentru a-şi consolida apărarea naţională. Noi credem că slăbirea legislaţiei care vă permite să aveţi un sistem judiciar independent şi să lansaţi o luptă puternică împotriva corupţiei subminează şi rezistenţa naţională şi poate expune România la ameninţări venite de peste hotare, inclusiv la cele din partea Rusiei. Corupţia este o scenă pe care actorii ostili o pot folosi pentru a sparge fundaţia unui stat rezistent.
Reporter: Ne puteţi oferi un orizont de timp pentru eliminarea vizelor pentru românii care călătoresc în Statele Unite? Întreb pentru că vara aceasta ministrul nostru de externe, domnul Meleşcanu, a spus că într-un an sau doi, ne putem aştepta ca vizele să fie eliminate. Este acesta un termen realist?
Ambasadorul Hans Klemm: Este posibil. Permiteţi-mi să menţionez întâi aspectele pozitive referitoare la accesul românilor la vizele pentru SUA: 90% dintre românii care solicită o viză, o primesc. Avem un program numit Summer Work and Travel care le permite studenţilor să călătorească în SUA pentru o perioadă de trei luni, în timpul verii. Ei pot lucra o parte din timp pentru a câştiga bani, dar au şi ocazia să călătorească pe teritoriul SUA. România este ţara cu cel mai mare număr de participanţi la acest program din lume, un alt indicator foarte clar al capacităţii românilor de a se califica pentru obţinerea unei vize. România se numără printre cele cinci ţări membre ale UE care nu sunt incluse în programul Visa Waiver, la fel ca Polonia. Spre deosebire de Canada, care, aşa cum ştiţi, de acum o săptămână a eliminat vizele pentru români, lucru care ţine de politici şi reglementări, în cazul SUA, programul Visa Waiver este stabilit prin lege. Toate cele cinci criterii importante care trebuie îndeplinite pentru includerea în program sunt stabilite prin lege, nu de reglementări sau politici care se pot schimba mai uşor. România a îndeplinit patru dintre cele cinci criterii. Ultimul rămas priveşte rata refuzurilor. În trecut au existat propuneri de a schimba legea, de a creşte pragul impus, astfel încât ţări precum România sau Polonia să se califice; ele nu au fost adoptate încă de Congres. Mă aştept ca acest subiect să fie abordat doar atunci când Congresul va pune în discuţie reforma imigraţiei. M-aş putea înşela în această privinţă. Un important membru al Congresului a vizitat Bucureştiul la sfârşit de septembrie-început de octombrie şi a menţionat că această legislaţie ar putea fi legată de alte legi şi nu ar fi neaparată nevoie să se aştepte o reformă amplă a imigrării. Estimarea ministrului de externe este posibilă, dar nu am un calendar clar şi regret, însă nu vă pot oferi o dată sigură. Va fi nevoie ca Congresul să abordeze subiectul imigrării, subiect care, bineînţeles, este extrem, extrem de sensibil în Statele Unite, la fel ca în multe societăţi, însă acesta ar fi cel mai bun mod de extindere a programului pentru a include România.
Reporter: Întrezăriţi o colaborare economică între companii şi corporaţii americane şi această regiune, în special dat fiind faptul că vom avea în curând, sperăm, un aeroport internaţional şi autostradă?
Ambasadorul Hans Klemm: Da. Şi există deja companii americane aici. Probabil nu sunt la fel de cunoscute precum companiile germane sau austriece, însă companiile americane sunt reprezentate în toate sectoarele principale din România. Este posibil ca ele să nu îşi desfăşoare activitatea aici, în Mureş, însă companiile americane sunt cu siguranţă prezente şi au o activitate destul de robustă aici, în România, datorită legăturilor cu piaţa europeană, resurselor naturale existente aici, şi, în special datorită forţei de muncă extrem de calificată existentă în România. Însă companiile americane sunt cu siguranţă prezente pe piaţa din România. Aceasta este una dintre priorităţile mele: creşterea prosperităţii SUA şi a României prin sporirea comerţului şi investiţiilor reciproce. Acest lucru este legat într-o mare măsură de ceea ce poate oferi România investitorului american şi trebuie să nu uităm că România şi judeţul Mureş concurează nu doar cu ţări precum Irlanda, care reuşeşte foarte bine să atragă investitori americani, are un brand foarte puternic, care în ultima generaţie şi-a structurat economia pentru a atrage investitorii străini. România şi judeţul Mureş concurează cu Alabama, Carolina de Nord şi statul Oregon, care încearcă şi ele să atragă investiţii americane. Este o lume foarte competitivă. În acest an, SUA au desfăşurat două programe importante în încercarea de a îndeplini acest obiectiv de a creşte schimburile comerciale şi investiţiile. În luna iunie, am condus un grup de 30 de români care doreau să investească în Statele Unite. Pentru a îndeplini acest obiectiv, trebuie să existe investiţii în ambele direcţii. Iar faptul că firme din România se gândesc să investească în cea mai competitivă economie din lume, cea americană, este un semn foarte bun al creşterii care are loc aici, benefică nu doar pentru companiile străine, ci şi, mai ales, pentru companiile româneşti. Apoi, în luna octombrie, Ambasada SUA a găzduit cea mai mare misiune comercială americană ajunsă vreodată în România, TradeWinds. Vedem deja parteneriate dezvoltându-se ca urmare a acesteia. Va mai trece timp până la încheierea unor colaborări, parteneriate şi acorduri de afaceri, însă vedem deja rezultate şi am mari speranţe că pe termen scurt şi mediu, TradeWinds va avea un impact minunat. În discuţiile cu oameni de afaceri străini şi români, se menţionează două lucruri ca fiind importante: unul, aşa cum aţi spus este infrastructura. Şi cred că redeschiderea aeroportului va fi un lucru foarte important pentru judeţul Mureş şi pentru această regiune. Unul dintre locurile mele preferate din România este Sighişoara. De câte ori ne vizitează membri ai familiei, mergem la Sighişoara, tocmai pentru că este un loc atât de frumos, aşadar ar fi minunat să putem lua avionul până la Târgu Mureş în loc să zburăm până la Cluj sau să facem întregul drum cu maşina. Celălalt factor pe care îl menţionează întotdeauna companiile este forţa de muncă. În această privinţă, există unele îngrijorări. În unele părţi ale ţării, rata şomajului este foarte, foarte scăzută, şomajul este aproape inexistent, iar companiile se confruntă cu mari obstacole în găsirea forţei de lucru calificate de care au nevoie. Aceasta este, cred eu, o provocare pentru administraţia românească, pentru universităţile din România şi pentru sistemul educaţional din România: să se asigure că există români care să ocupe locurile de muncă pe care le-ar putea oferi companiile.
Reporter: Avem o bază NATO aici. Ne puteţi spune ceva despre acest lucru, există planuri de creştere a numărului de soldaţi americani de aici, pentru că există astfel de zvonuri.
Ambasadorul Hans Klemm: Am fost la baza militară ieri, acolo se întâmplă lucruri foarte interesante. Forţele americane pentru operaţiuni speciale colaborează cu forţele armate române în eforturile acestora din urmă de a-şi reforma şi transforma forţele proprii pentru operaţiuni speciale. Sub conducerea generalului Ciucă, şeful Statului Major General, în ultimul an şi jumătate s-au făcut eforturi de modernizare şi centralizare a recrutării şi pregătirii forţelor române pentru operaţiuni speciale. SUA au fost un susţinător foarte puternic al acestor eforturi; mai mulţi membri ai forţelor americane pentru operaţiuni speciale au venit în România pentru a sprijini dezvoltarea unui nou program de pregătire pentru forţele speciale din România, iar acest angajament de a sprijini această transformare va continua. Ieri m-am întâlnit cu circa 25 de membri ai Forţelor pentru Operaţiuni Speciale din România care au pus la punct noul program de pregătire şi cu 6-7 membri ai forţelor pentru operaţiuni speciale americane, aflaţi aici pentru a ajuta. Principalele baze militare la care se află soldaţi americani sunt cea de la Deveselu, unde este instalat sistemul de apărare antirachetă, şi cea de la Mihail Kogălniceanu, în apropiere de Constanţa, unde se află constant atât infanterişti marini, cât şi membri ai Forţelor Terestre. În acest moment, nu avem planuri imediate de a creşte numărul de trupe americane. În mod obişnuit, zilnic se află în România circa 1.500 de militari ai Forţelor Terestre, Navale, Forţelor pentru Operaţiuni S?speciale. Acest număr creşte când au loc antrenamente sau exerciţii. De exemplu, în luna iulie, a avut loc cel mai mare exerciţiu organizat vreodată de către forţele NATO în România. La un moment dat, s-au aflat aproape 16.000 de militari americani în România. Am făcut multe investiţii în aceste spaţii, dar şi în altele, cu ajutorul resurselor oferite de SUA prin programul numit Iniţiativa de Reasigurare Europeană şi Descurajare a Ameninţărilor. De exemplu, la Câmpia Turzii am sprijinit construcţia platformelor de parcare, ca să se poată parca mai multe avioane. În ultimii trei-patru ani, în special de când actele de agresiune ale Ucrainei în Rusia au devenit atât de clare, am investit foarte mult în România. Am făcut acest lucru pentru că parteneriatul şi colaborarea cu forţele armate române sunt atât de strânse. ? este atât de strânsă.
Reporter: Anul acesta a existat o campanie agresivă împotriva corporaţiilor. Recent, Guvernul României a făcut schimbări ale măsurilor fiscale. Care este părerea dumneavoastră despre aceste schimbări, despre lipsa de predictibilitate a fiscalităţii şi ce părere au investitorii americani despre toate acestea?
Ambasadorul Hans Klemm: Una dintre întrebări priveşte retorica referitoare la companiile multinaţionale. Aveţi dreptate, mai mulţi politicieni au vorbit făţiş despre faptul că multinaţionalele profită cumva de prezenţa în România într-un mod incorect faţă de români. Să nu uităm că acest discurs şi aceste mesaje, direcţionate poate doar către publicul din România, sunt auzite în întreaga lume şi subminează celălalt discurs extrem de pozitiv al României despre oportunităţile existente în România pentru investitori: forţă de muncă bine pregătită, apartenenţa la Uniunea Europeană, resursele naturale. Există multe lucruri atractive pentru potenţiali investitori în România, dar ei s-ar putea gândi să nu ia în considerare serios România dacă văd această discuţie negativă despre companiile multinaţionale. Este aşadar un aspect pe care îl urmărim foarte atent şi cu îngrijorare. În ce priveşte modificările fiscale făcute luna trecută şi care vor intra în vigoare în luna ianuarie, ceea ce încercăm noi de mulţi ani, pe parcursul multor guverne să încurajăm este: predictibilitatea, stabilitatea, transparenţa, dorinţa de consultare reală cu toţi actorii implicaţi, inclusiv cu mediul de afaceri şi cu oamenii de afaceri străini, precum şi dorinţa de efectuare a unor analize de bază ale raportului costuri-beneficii sau analize ale impactului reglementărilor atunci când se au în vedere modificări ale politicilor fiscale, ale taxelor şi reglementărilor. Nu sunt sigur că toate acestea au avut loc înainte de efectuarea schimbărilor la Codul Fiscal. Ştiţi şi vă pot confirma că în prezent, companiile fac eforturi să înţeleagă schimbările făcute şi cum vor afecta acestea salariile plătite angajaţilor. Şi nu doar companiile fac acest lucru, ci şi Ambasada SUA. Noi suntem foarte dezorientaţi cu privire la modul exact în care va trebui să schimbăm pachetul salarial şi de beneficii de la 1 ianuarie şi la costul acestor schimbări. Vă pot spune şi cu siguranţă aţi auzit şi dumneavoastră acest lucru, că companiile sunt îngrijorate că guvernul ar putea face şi alte schimbări anul viitor şi se întreabă ce trebuie să facă să se pregătească pentru potenţiale noi surprize.
Reporter: Vorbind despre cooperare economică, doresc să aflu care sunt principalele sectoare de interes pentru investitorii americani care doresc să investească în România. Înţeleg că am putea avea o colaborare cu General Dynamics în industria apărării. De asemenea, sectorul energetic este de interes. Există însă şi alte sectoare?
Ambasadorul Hans Klemm: Pentru început, permiteţi-mi să menţionez sectoarele în care companiile americane sunt deja prezente. Unul dintre ele este industria producătoare, în special în sectorul auto, însă nu doar acesta. Există companii care produc tehnologii de vârf aici, în România. Unul dintre exemple este Timken, care produce rulmenţi de dimensiuni minuscule sau gigantice, folosiţi pentru parcurile eoliene din întreaga lume. Ei folosesc cea mai avansată tehnologie metalurgică disponibilă pentru producţia de aici, din România. Săptămâna trecută, spre surpriza mea, la Turnu Severin am vizitat o companie americană producătoare de anvelope, Eurotyre, companie americană ce produce anvelope mari cât această cameră pentru echipament minier de mari dimensiuni. Ei folosesc procese şi tehnologii de vârf, dezvoltate aici în România. Aşadar, există companii americane în industria producătorare, iar Ford Motor este probabil cel mai mare exemplu. Există un mare număr de companii americane prezente în sectorul IT: Oracle, IBM, HP, Google, Amazon, Honeywell. Multe dintre acestea au deja un număr mare de angajaţi, precum Oracle, sau de dezvoltă foarte rapid, precum Amazon. Ele nu se află aici pentru piaţa din România, ci funcţionează pe piaţa globală desfăşurându-şi activitatea în România, cu angajaţi români. În sectorul farmaceutic se află în România 13 companii farmaceutice americane. Unele dintre ele desfăşoară activităţi de marketing şi vânzări, altele desfăşoară în România activităţi de cercetare de laborator sau producţie. În domeniul serviciilor financiare nu sunt foarte multe, dar există câteva bănci americane şi Metropolitan Life, una dintre cele mai mari companii de asigurări din lume, care operează Pilonul II de pensii aici, în România. Mai sunt Franklin Templeton şi Fondul Proprietatea, ce reprezintă importanţi investitori americani. Aş menţiona şi cele două sectoare pe care le-aţi numit printre cele cu cea mai mare probabilitate de creştere rapidă în următorii ani. SUA salută angajamentul României de a-şi creşte bugetul pentru apărare la 2% din PIB. Guvernul intenţionează să cheltuiască 40% din bugetul pentru apărare pe sisteme de apărare, în scopul modernizării şi creşterii compatibilităţii cu NATO, pentru a îmbunătăţi apărarea, capacităţile de descurajare şi rezistenţa României. Companiile americane sunt foarte interesate de o colaborare cu România pentru modernizarea sistemelor de apărare. Contractul pentru sistemele Patriot cu Raytheon este un exemplu, dar aţi menţionat şi General Dynamics, Lockheed Martin. Există mai multe companii, iar ele cunosc şi răspund foarte bine la dorinţa ţărilor precum România care doresc să cheltuiască sumele alocate aici, acasă şi caută parteneri români pentru a face acest lucru şi pentru a contribui la revitalizarea industriei române a apărării. În sectorul energetic, s-au descoperit foarte semnificative resurse de gaze naturale atât de mare, cât şi de mică adâncime, în Marea Neagră, pe care companiile americane se gândesc să le comercializeze, dar şi resurse pe uscat. Sunt surprins cât de des mă întâlnesc cu companii americane interesate să îşi extindă operaţiunile şi în zone de uscat. Acest lucru va conduce nu doar la creşterea producţiei de petrol şi gaze naturale în România, ci şi a contribuţiei României la securitatea energetică în Europa.
