Discursul ambasadorului SUA, Hans Klemm, la ceremonia de premiere a femeilor curajoase din România

Ambasadorul Hans Klemm, la ceremonia de premiere a femeilor curajoase din România (Lucian Crusoveanu / Public Diplomacy Office)

Bună seara tuturor. Sunt încântat că aţi putut fi cu toţii alături de noi pentru a le onora şi felicita pe cele şase femei din România care întruchipează compasiunea, perseverenţa şi, mai presus de orice, curajul. Deşi provin din medii diferite şi îşi desfăşoară activitatea în sectoare diferite ale societăţii, aceste femei sunt unite de dorinţa de a găsi soluţii la unele dintre cele mai dificile probleme cu care se confruntă România. Le suntem recunoscători pentru eforturile neîntrerupte şi suntem mândri să le onorăm în această seară.

Deşi această recepţie se concentrează asupra acestor şase femei curajoase, ea este de fapt dedicată tuturor femeilor din România şi din întreaga lume. Cele mai sigure şi mai progresiste ţări din întreaga lume, cu cea mai bună situaţie economică, sunt cele care promovează egalitatea şi respectarea drepturilor femeilor.

Cu aceste lucruri în minte, doresc să spun câteva cuvinte despre principala noastră laureată: Erika Garnier.

Deşi este relativ la începutul carierei, Erika Garnier are deja calităţile necesare pentru a deveni un lider în domeniul său şi face acest lucru fiind atât trainer motivaţional, cât şi un model pentru alţii.

Ea a devenit un susţinător neobosit al uneia dintre cele mai marginalizate minorităţi din România şi din întreaga lume: persoanele cu dizabilităţi. Din 2011, Erika Garnier lucrează la Motivation România, un respectat ONG care ajută persoanele cu dificultăţi de mobilitate să descopere cum pot deveni mai active în vieţile personale, sociale şi profesionale.

Erika Garnier s-a alăturat Motivation România întâi ca voluntar, fiind trainer independent. Talentul şi abilităţile sale au fost rapid recunoscute de către director şi a avansat rapid în cadrul organizaţiei, devenind întâi responsabil de comunicare, apoi, în aprilie 2014, manager de proiect.

Printre proiectele sale, în fiecare an, Motivation România oferă mii de scaune rulante cetăţenilor români cu dizabilităţi din întreaga ţară. Erika Garnier coordonează programele de pregătire pentru clienţi şi familiile lor, care învaţă cum să îşi folosească scaunele rulante cât mai eficient pentru a dobândi libertate de mişcare şi independenţă personală.

În octombrie 2015, ea a preluat de asemenea sarcina de coordonator pentru sport în scaun rulant. În această calitate, ea a avut un rol cheie în succesul programului Sports Envoy al Ambasadei SUA, prin intermediul căruia au venit recent în România doi jucători americani de tenis în scaun rulant, pentru un eveniment motivaţional.

Folosind această energie, Erika Garnier a continuat să extindă echipa de tenis în scaun rulant a Motivation România, în tot acest timp organizând evenimente de informare a publicului despre sportul în scaun rulant.

Mai mult, ea a devenit un bun şi convingător orator, care mobilizează audienţele cu mesajul său că persoanele cu dizabilităţi sunt de fapt, oameni obişnuiţi „cu abilităţi diferite”.

Doamnelor şi domnilor, v-o prezint pe Erika Garnier.

———–

Dean Thompson:

Bună ziua, doamnelor şi domnilor. Îmi face plăcere să vă urez bun venit la Ambasada SUA pentru Ceremonia de Premiere a Femeilor Curajoase.

În 2007, Departamentul de Stat al SUA a înfiinţat Premiul „Femei Curajoase din întreaga lume” pentru a le onora pe femeile care demonstrează curaj excepţional şi spirit de conducere în susţinerea drepturilor omului, egalităţii femeilor şi progresului social, asumându-şi adesea mari riscuri personale.

În fiecare an, fiecare ambasadă poate nominaliza un candidat pentru Premiul „Femei Curajoase din întreaga lume” al Departamentului de Stat. Însă România are mult mai multe femei curajoase şi extraordinare, profund dedicate comunităţilor lor. Inspiraţi de hotărârea, curajul şi compasiunea lor, Ambasada SUA la Bucureşti va premia alături de persoana nominalizată pentru Premiul „Femei Curajoase din întreaga lume” 2016, cinci alte românce curajoase.

Îl invit pe Ambasadorul SUA în România, Hans Klemm, pe scenă, pentru premierea câştigătoarelor.

Doctor Magda Ciobanu şi Ramona Brad

Primul premiu acordat de Ambasada SUA la Bucureşti femeilor curajoase este decernat doamnei doctor Magda Ciobanu şi Ramonei Brad. În urmă cu mai mulţi ani, doamna doctor Ciobanu şi Ramona Brad au sprijinit fondarea grupului ce avea să se transforme în Coaliţia România Respiră, o reţea de peste 250 de organizaţii care cer interzicerea fumatului în locurile publice. Doamna doctor Ciobanu este coordonatoarea Centrului Naţional pentru Renunţare la Fumat al Institutului Naţional de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”. Ramona Brad este Managing Partner al Clear Communication Associates. Experienţa şi cunoştinţele medicale ale doamnei doctor Ciobanu şi experienţa în relaţii publice a Ramonei Brad s-au îmbinat în organizarea unei mişcări care să protejeze drepturile nefumătorilor, garantate de Constituţia României. Aceste două femei au dus o luptă dificilă, companiile şi comercianţii de tutun având la dispoziţie mai multe fonduri şi resurse. În ciuda provocărilor, ele au continuat să pledeze pentru drepturile tuturor românilor, inclusiv copii, de a respira un aer fără fum de ţigară. Au folosit reţelele sociale şi susţinerea celebrităţilor pentru a-şi promova cauza. Preşedintele Iohannis a promulgat legea care interzice fumatul în spaţiile publice închise pe 29 ianuarie 2016. Legea a intrat în vigoare pe 16 martie. Coaliţia îşi va continua acum eforturile pentru a asigura aplicarea legii de către autorităţi.

Ioana Cristina Moldovan

Următoarea premiantă este Ioana Moldovan, fotojurnalist freelancer şi fotograf documentarist. Cariera Ioanei Moldovan se concentrează asupra consecinţelor pe care le au conflictele în vieţile oamenilor. De-a lungul anilor, ea a prezentat, printre altele, subiecte internaţionale precum evoluţiile militare şi politice din Ucraina, revoluţia Euromaidan şi criza europeană a refugiaţilor. Ioana Moldovan a documentat şi viaţa în fostele colonii muncitoreşti comuniste, discriminarea romilor, viaţa vârstnicilor României şi egalitatea de gen. Lucrările sale au apărut în numeroase publicaţii internaţionale. Viaţa profesională a Ioanei Moldovan este mai mult decât un act de curaj. Ea merge în zone în care puţini alţii îndrăznesc să meargă pentru a relata obiectiv şi a dezvălui dramele umane generate de conflict. Ca fotojurnalist independent, Ioana Moldovan se bazează doar pe talentul, resursele şi hotărârea sa pentru a prezenta lumii poveştile subiecţilor ei şi a genera conştientizare şi schimbare în bine.

Plutonier Mirela-Valentina Melinte

Plutonier Mirela-Valentina Melinte este primul militar al Forţelor Armate Române care a participat la o misiune alături de un Detaşament al Forţelor Speciale al SUA. Membru al Batalionului S1, plutonier Melinte a demonstrat înalte cunoştinţe militare generale şi specifice. Mirela-Valentina Melinte a participat atât la misiuni de luptă în sprijinul Detaşamentului Forţelor Speciale, cât şi la misiuni umanitare în sprijinul populaţiei locale din Afganistan. În cadrul acestor operaţiuni, plutonier Melinte şi-a dovedit nu doar curajul, ci şi forţa fizică, profesionalismul şi stăpânirea de sine. În una dintre aceste misiuni, ea a ajutat la transformarea unei clădiri din satul Darwesh în centru de distribuţie a materialelor de predare pentru şcolile locale. Aceasta a fost prima misiune planificată şi desfăşurată în totalitate de către un membru al Forţelor pentru Operaţii Speciale în teatrul de operaţiuni din Afganistan. Interacţiunile eficiente şi binevoitoare ale plutonierului Melinte cu femeile afgane au dus la colectarea de informaţii esenţiale despre ţinte şi au asigurat succesul misiunii. Ea a demonstrat o moralitate remarcabilă, respect şi profesionalism în interacţiunile ei cu poporul afgan, cu ceilalţi membri ai echipei de Operaţii Speciale şi cu partenerii din coaliţie.

Mădălina Turza

Mădălina Turza este preşedintele Centrului European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi (CEDCD), un important ONG care pledează pentru drepturile copiilor cu dizabilităţi în România, în special pentru accesul egal la educaţie. Fiica Mădălinei Turza are sindromul Down. Din 2005, când a încercat să îşi înscrie fiica la grădiniţă, Mădălina Turza a descoperit că nici o şcoală obişnuită nu o acceptă pentru că în sistemul românesc nu există educaţia incluzivă. Copiii cu nevoi speciale sunt, în schimb, tot timpul separaţi de alţi copii. Confruntată cu această inegalitate şi cu lipsa de alternative educaţionale pentru fiica sa, Mădălina Turza i-a mobilizat pe părinţii copiilor cu dizabilităţi din întreaga ţară să elaboreze un proiect de lege pentru reformarea sistemului de educaţie şi protecţie a copiilor cu nevoi speciale şi în 2011 a fondat Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi. În octombrie 2015, Centrul a publicat studiul „Izolaţi printre noi”, o radiografie a sistemului românesc de educaţie pentru copiii cu nevoi speciale. Studiul, primul de acest gen din ţară, a dezvăluit discrepanţe semnificative în statisticile oficiale referitoare la copiii cu nevoi speciale şi a evidenţiat concepţii greşite despre educaţia incluzivă. Eforturile ample ale Mădălinei Turza de a obţine adoptarea proiectului de lege de către Parlament şi campania publică de conştientizare desfăşurată de CEDCD le-au transformat pe ea şi pe fiica ei în victime ale atacurilor şi abuzurilor verbale. Dar Mădălina Turza nu acceptă nimic mai puţin decât o reformă radicală a sistemului de educaţie pentru copiii cu nevoi speciale. Ea a demonstrat că este o femeie curajoasă dedicându-şi cariera îmbunătăţirii vieţilor copiilor cu nevoi speciale şi cu dizabilităţi din România.