Antony J. Blinken
Secretar de stat adjunct al S.U.A.
Informare de presă telefonică
Găzduită de Centrul Media de la Bruxelles
Moderatorul: Vă mulțumesc foarte mult și vă transmit salutări din partea tuturor celor din Departamentul de Stat al S.U.A. Aș dori să vă urez bun venit tuturor celor care v-ați conectat din întreaga Europă astăzi și să vă mulțumesc că sunteți alături de noi la această discuție.
Ne bucurăm în mod special să îl avem alături de noi, de la Paris, pe Secretarul de Stat Adjunct, Tony Blinken, care, după cum mulți dintre dumneavoastră probabil știți, călătorește prin Europa și vă va povesti astăzi câte ceva despre călătoria sa și despre anumite teme pe care le-a adus în atenție în decursul ultimei săptămâni.
Vom începe discuția de astăzi cu observațiile introductive ale Secretarului Adjunct Blinken, iar apoi vom trece la întrebările dumneavoastră. Discuția de astăzi este înregistrată și vom încerca să răspundem la cât mai multe dintre întrebările dumneavoastră în timpul pe care îl avem la dispoziție.
Acestea fiind spuse, vă dau cuvântul, domnule Secretar de Stat Adjunct Blinken.
Dl. Secretar de Stat Adjunct Blinken: Vă mulțumesc mult, și aș dori să vă mulțumesc tuturor pentru că v-ați alăturat acestei discuții. Vă sunt foarte, foarte recunoscător.
Am avut o serie foarte productivă de întâlniri în acest sfârșit de săptămână, începând cu Varșovia, apoi Sofia, am continuat la București și, în cele din urmă, aici, la Paris. Iar punctul central de interes l-a constituit următorul Summit NATO, dar am petrecut, de asemenea, destul de mult timp discutând despre securitatea energetică, despre Ucraina, despre provocarea pe care o ridică Daesh și despre criza migrației refugiaților cu care se confruntă Europa.
De asemenea, în cele mai multe țări, am avut o serie de întruniri importante cu societatea civilă, cu comunitatea de afaceri, o serie de angajamente cu presa, precum și un discurs în Varșovia.
Aș vrea, dacă este posibil, să folosesc câteva minute pentru a vă face o idee despre lucrurile pe care le-am discutat și despre modul în care vedem următorul Summit NATO și provocările cu care trebuie să ne confruntăm.
Cred că aspectul care reiese foarte clar din toate aceste discuții constă într-o recunoaștere a faptului că provocările cu care se confruntă Europa și comunitatea transatlantică sunt, în mare, resimțite din aproape toate direcțiile. Dinspre sud ne urmărește amenințarea extremismului violent, o campanie a terorii ce a marcat comunitățile, de la Paris până la Lahore, de la Bruxelles la Ankara. Epicentrul acestei cruzimi cunoaște o creștere viguroasă în umbra unui război civil, care se află acum în cel de-al cincilea an al său, un conflict tragic de neimaginat, care a generat fuga multor sirieni în Europa.
Alături de cei care migrează pentru a scăpa de sărăcie sau de nelegiuiri, acest mare val de strămutare, care este cel mai amplu de la cel de-al Doilea Război Mondial, a afectat structura politică, economică și socială a vieții de zi cu zi din Europa. Acesta modifică piața muncii, copleșește infrastructura de pe plan local, pune presiune pe granițele naționale. Afectează un sentiment al securității.
Mai presus de toate, cred că ne lansează o provocare de a trăi potrivit caracterului nostru omenesc comun, să asigurăm același sanctuar pe care l-au căutat chiar și o parte din strămoșii noștri în vremuri de restriște, recunoscând, în același timp, provocarea de a menține securitatea, integrarea, precum și greutățile comunităților gazdă.
Astfel, am petrecut o mare parte din timp discutând despre provocarea aceasta. Și anume, pe de o parte, extremismul violent și, în special, Daesh, precum și provocarea migrației refugiaților.
Dinspre est, provocarea vine, desigur, în primul rând prin prisma agresiunii Rusiei în Ucraina, aceasta încălcând suveranitatea și integritatea teritorială a unei națiuni democratice independente și periclitând viziunea unei Europe întregi, libere, în relații de pace, pentru a cărei realizare lucrăm de multe zeci de ani.
Acțiunile Moscovei în Ucraina au amenințat să stabilească un nou precedent pe teren european, prin care principiile internaționale fundamentale sunt brusc supuse dezbaterilor, iar acest lucru nu ar trebui să se întâmple. Și aceste principii constau în faptul că integritatea teritorială și granițele unei țări nu pot fi modificate făcând uz de forță. În faptul că, într-o țară democratică, cetățenii sunt cei care au dreptul inerent de a decide în ceea ce privește viitorul țării lor, și nu altcineva. Și că toți membrii comunității internaționale se supun unui set comun de reguli și trebuie să plătească un preț dacă nu se conformează angajamentelor solemne pe care și le asumă.
Aceste principii transcend Ucraina. Ele transcend Europa. Sunt reguli fundamentale, care stau la baza ordinii internaționale pe care ne-am străduit să o construim, să o susținem și, dacă este necesar, să o adaptăm împreună.
Contestându-le, Rusia caută să destrame, într-o anumită măsură, alianța pe care am construit-o, pentru a destrăma unitatea noastră și pentru a forța democrațiile să se prăbușească. Acesta este contextul în care privim provocarea venită dinspre est.
Aș vrea să atrag atenția asupra faptului că, luna trecută, în ciuda acordului de încetare a focului, care se aplică în Ucraina începând din septembrie, OSCE a raportat peste 30.000 de încălcări ale acordului de încetare a focului, iar 4.000 de încălcări au avut loc într-o singură zi. Acest lucru s-a întâmplat în 14 aprilie, luna trecută. Aproximativ 500 dintre acestea au implicat armament greu, interzis în mod explicit conform Acordului de la Minsk. Iar raportarea OSCE confirmă faptul că marea majoritate a încălcărilor acordului de încetare a focului își au originea în teritoriul controlat de separatiști.
Astfel, ne simțim profund obligați să asigurăm implementarea deplină a Acordului de la Minsk și, într-adevăr, după cum cred că știți, Ministerele de Externe ale așa-numitelor țări din „formatul Normandia” – și anume Franța, Germania, Rusia și Ucraina – se întâlnesc zilele acestea pentru a analiza implementarea respectivului acord.
În toate vizitele pe care le-am făcut în această săptămână, am constatat că există claritate și unitate de acțiune privind faptul că sancțiunile impuse asupra Rusiei pentru faptele sale din Ucraina trebuie să rămână și vor rămâne în vigoare până la îndeplinirea Acordului de la Minsk.
Deoarece miza este atât de mare, cred că este important să ne amintim care sunt motivele pentru care NATO, Uniunea Europeană, precum și ordinea de pe plan internațional pe care o reprezintă acestea și la a căror formare contribuie, au o importanță atât de profundă pentru sănătatea, forța și securitatea fiecăreia dintre țările noastre.
Cu 71 de ani în urmă, din molozul rămas după război și din durerea pierderilor naționale imposibil de înțeles, predecesorii noștri au luat una dintre cele mai înțelepte decizii din istoria umanității. Având capacitatea de a anticipa ce urma în viitor, aceștia s-au împotrivit tentației de a concentra puterea în mâinile învingătorilor, sau de a izola națiunile noastre de restul lumii. În schimb, ei au dezvoltat un sistem internațional de instituții, de reguli, de norme dedicate păcii și progresului. Scopul lor era, desigur, de a împiedica pentru totdeauna reizbucnirea războaielor între marile puteri și de a crea un mediu sigur, stabil, în care țările să poată crește și în care să se poată dezvolta, spre binele tuturor cetățenilor săi.
Desigur că acest lucru nu a eliminat pe deplin tulburările, neînțelegerile, conflictele, dar aceasta era imaginea de ansamblu. Iar în decursul celor 70 de ani, 71 de an, am reușit să îi ținem uniți pe cei care au fost de atâtea veacuri adversari în Europa, printr-o nouă arhitectură comună, prin industrie și comerț, și să construim în baza unei alianțe politice/militare dedicată păcii prin securitate și concepută pentru a-și proteja națiunile în egală măsură. Acestea sunt fapte de vitejie care par aproape de la sine înțelese în prezent, dar care, în contextul istoriei, își păstrează proporțiile herculeene.
Acest lucru mă aduce la ultimul punct central pe care l-am avut legat de NATO și de următorul Summit NATO.
Există un angajament puternic și împărtășit de toată lumea față de forța și vitalitatea continuă NATO, iar lucrul acesta l-am auzit la fiecare oprire pe care am făcut-o. Aceasta este cea mai eficientă alianță din întreaga lume, însă forța și eficiența sa nu sunt permanente. Nu este pur și simplu o premisă pe care ne putem baza la nevoie sau pe care o putem neglija în restul timpului. Necesită o întreținere constantă, realizarea unor noi investiții semnificative în fundamentul forței sale de durată – unitate, capacități, valori. Acestea sunt lucrurile care ne leagă.
Statele Unite tratează cu foarte mare seriozitate angajamentele noastre NATO. Avem Inițiativa Europeană de Reasigurare, pe care o cunoașteți cu toții, iar prin aceasta, până în prezent, am trimis prin rotație, o serie de aeronave în Polonia, pentru instrucție și exerciții, inclusiv A-10, F-15, F-16 și C-130. În iunie vom participa, la fel ca în trecut, la exercițiul emblematic al Poloniei, care va implica peste 25.000 de participanți din 24 de țări, inclusiv peste 12.000 de americani, pentru a instrui și a integra structurile de comandă și pe cele de forță naționale ale Poloniei într-un mediu aliat, solidar și multinațional.
Ne propunem să ne păstrăm angajamentul, crescând de patru ori cheltuielile pentru securitatea europeană, de la puțin sub 790 de milioane de dolari cu doi ani în urmă, până la 3,4 miliarde de dolari pe viitor. Aceasta a fost cererea pe care a prezentat-o Președintele în fața Congresului. Acest lucru ne va permite să menținem echipamentul unei divizii întregi în Europa și o nouă brigadă armată de luptă, prin rotație, pe flancul estic al NATO, care va cuprinde peste 4.000 de soldați în rotații continue, dotați cu cele mai moderne echipamente din stocul Armatei Statelor Unite. Aceasta se va adăuga celor două brigăzi de luptă care se află deja în Europa.
De asemenea, susținem propunerile făcute de Comandantul suprem al forțelor aliate de a spori prezența avansată în est, inclusiv batalioanele desfășurate prin rotație, din Statele Baltice și din Polonia.
Cred că Summitul va demonstra, de asemenea, realizarea unui progres semnificativ în ce privește angajamentele asumate de aliați la ultimul summit din Țara Galilor, de a investi în modernizarea mijloacelor noastre de apărare. Acesta va prezenta o alianță concentrată asupra întregii sfere de provocări, dinspre sud, precum și dinspre est și asupra consolidării tuturor instrumentelor de descurajare ale secolului XXI, inclusiv capacitățile convenționale, nucleare, rachetele de apărare, cele cibernetice și asimetrice. Va reconfirma politica ușilor deschise, prin primirea Muntenegrului și, în același timp, prin consolidarea parteneriatelor cu Georgia și cu Ucraina și cu noii parteneri din Orientul Mijlociu și din Africa de Nord. Va clarifica angajamentul nostru continuu față de Afganistan și, mai presus de toate, va arăta, cred, o alianță cu un scop unitar, aceasta fiind, cu siguranță, ideea cu care am rămas eu în urma vizitei de săptămâna aceasta.
Acestea fiind spuse, permiteți-mi să închei prin a vă mulțumi din nou că ați fost alături de noi și aștept întrebările dumneavoastră.
Moderatorul: Vă mulțumim mult pentru că ați creat cadrul acesta pentru noi.
Vom începe acum partea de întrebări și răspunsuri a acestei discuții. Prima noastră întrebare vine chiar din Grecia, este din partea doamnei Eleni Argyri de la Televiziunea Publică din Grecia. Ai cuvântul, Eleni.
Întrebare: Vă mulțumesc. Sun din Washington, DC.
Vă preocupă provocările turcești care au loc în mod continuu în Marea Egee? Cu câteva zile în urmă, Departamentul de Stat afirma că Turcia și Grecia trebuie să lucreze împreună pentru a menține relațiile bune, dar ceea ce vedem aici este că Turcia a adoptat de fapt o poziție ce ridică provocări. Și, de asemenea, ați prevăzut un rol mai important sau extins pentru [conținutul nu a putut fi auzit]?
Dl. Secretar de Stat Adjunct Blinken: Vă mulțumesc mult.
Iată cum stau lucrurile: Grecia și Turcia sunt doi parteneri apropiați și, de asemenea, aliați NATO. Lucrăm cu amândouă pentru a contribui la problema migrației cu care se confruntă ambele țări și Europa în ansamblu. Facem acest lucru atât în baza unui acord bilateral, cât și în contextul includerii de către NATO a misiunii NATO pe care o cunoașteți. Și, în mod constant, facem eforturi pentru a ne asigura că misiunea se poate desfășura fără probleme și pentru a ajuta în special la eradicarea rețelelor de trafic care aduc atâtea persoane disperate pe coastele Europei și pun în pericol viețile acestora și ale copiilor lor.
Așadar, lucrăm îndeaproape cu ambele țări, iar dacă apar provocări în acest context, le vom trata direct și vom continua să depășim orice probleme cu ajutorul mecanismelor NATO.
Moderatorul: Vă mulțumesc.
Următoarea noastră întrebare vine de la CNN International. O avem la telefon pe Antonia Mortensen. Antonia?
Întrebare: Bună ziua. Sunt Antonia. Vă mulțumesc mult pentru timpul acordat.
Aveam o întrebare referitoare la anumite solicitări ferme din partea guvernului polonez de a instala trupe NATO permanente la sol în țara respectivă și la știrile neconfirmate privind faptul că NATO va instala în jur de 4.000 de trupe la sol acolo. Cred că lucrul acesta este interesant în special în raport cu acumularea de echipamente militare la frontiera cu Kaliningrad.
Ne puteți oferi mai multe informații despre acest lucru?
Dl. Secretar de Stat Adjunct Blinken: Desigur, cu plăcere. Vă mulțumesc.
Ceea ce intenționăm noi este să avem o prezență prin rotație în Europa de Est, care va include o nouă brigadă de luptă armată pe flancul estic al NATO, cu aproximativ 4.000 de soldați. Iar aceasta nu este o prezență permanentă. Aceștia nu își vor avea baza acolo, dar se vor afla acolo prin rotație, ceea ce înseamnă că soldații își vor desfășura forțele timp de câteva luni, iar apoi vor reveni și vor fi înlocuiți imediat de un alt grup. Aceasta este ceea ce se numește rotație continuă, iar ei vor fi dotați cu cele mai moderne echipamente. Așa că nu este ceva permanent. Nu vor exista nici baze permanente. Dar va exista o desfășurare continuă a acestor forțe, prin rotație.
Moderatorul: Vă mulțumesc.
Următoarea noastră întrebare vine de la Associated Press. Alături de noi se află Menelaos Hadijcostis.
Întrebare: Bună ziua. Două întrebări. Pe scurt, care este cea mai bună cale de a aduce gazul din estul Mediteranei pe piață? În Europa sau dincolo de granițele acesteia, apropo de securitatea energetică. Și în ce privește Siria, dacă ați putea oferi mai multe detalii. Cum văd Statele Unite posibila divizare a Siriei și eventuala creare a unui fel de stat kurd în Siria?
Dl. Secretar de Stat Adjunct Blinken: Vă mulțumesc mult.
Mai întâi, în ce privește energia, aceasta a reprezentat de fapt un punct central semnificativ al discuțiilor pe care le-am purtat. Metoda noastră fundamentală constă în diversificare. Diversificarea surselor, a aprovizionării și a rutelor. Iar această diversificare este foarte importantă pentru a dezvolta securitatea energetică. Aceasta nu vizează o anumită țară, dar noi încercăm să ne asigurăm că nu doar o singură țară domină piața de energie, pentru a folosi energia ca instrument politic de constrângere. Și iată, gazul, petrolul din diferite surse, precum și energiile regenerabile și alte forme de energie, dezvoltarea acestei diversificări a surselor, a aprovizionării și a rutelor, este extrem de importantă. Iar o serie de țări din Mediterana de est au roluri esențiale de îndeplinit. Una dintre modificările foarte pozitive constă în faptul că suntem martori la crearea unor noi interconexiuni între diferitele țări europene, ceea ce facilitează transportul energiei. Și, în special, chiar când mă aflam în regiune, se realiza un progres foarte semnificativ, spre exemplu, în Bulgaria printr-o interconectare cu Grecia, precum și prin implicarea României.
Astfel că acest efort tot mai susținut către diversificare face o diferență foarte semnificativă în ceea ce privește obiectivul de a dezvolta cu adevărat securitatea energetică în Europa.
Cu privire la Siria, politica noastră a fost și se menține foarte clară. Ne dorim o Sirie unită, care să lucreze pentru a menține țara în stare bună, care să mențină instituțiile intacte, și care să aibă un guvern secular, în care toate comunitățile și părțile interesate din Siria au un cuvânt de spus. Acesta este obiectivul. Și cred că orice variantă de divizare a țării nu ar face decât să perpetueze problemele, marile probleme cu care se confruntă și, într-adevăr, poate genera unele nou, în loc să le rezolve. Astfel că obiectivul este să menținem Siria unită și ca aceasta să aibă, desigur, o tranziție politică, care să aducă în Siria o guvernare credibilă, susținută de majoritatea oamenilor și de comunitățile sale diverse.
Moderatorul: Vă mulțumesc.
Pentru următoarea întrebare vom trece la Turcia, și vom asculta întrebarea venită de la Teoman Ayabakan de la NTV.
Întrebare: Bună ziua, domnule Secretar Adjunct. Am două întrebări.
Acum Națiunile Unite au declarat că acordul de încetare a focului este încă în vigoare în Siria, însă regimul atacă în continuare civilii și opoziția moderată de la Aleppo, folosind aeronave militare și dispozitive explozive improvizate. Ce se va întâmpla dacă și când va cădea Aleppo? Cum va funcționa diplomația dacă regimul continuă să ucidă civili?
Și, de asemenea, teroriștii ISIS au ucis 21 de persoane în orașe de la frontiera cu Turcia, cu atacuri cu rachetă lansate de pe sol sirian. Ce au pregătit Statele Unite pentru a combate această nouă amenințare criminală venită dinspre ISIS? Mulțumesc.
Dl. Secretar de Stat Adjunct Blinken: Mulțumesc mult. Permiteți-mi să încep cu cea de-a doua întrebare, iar apoi voi reveni la prima.
Suntem profund îngrijorați de atacurile desfășurate pe teren turcesc împotriva civililor turci, din partea Daesh, provenind din Siria, în Kilis și în alte locuri. Avem o legătură foarte strânsă și o coordonare foarte bună cu Turcia în încercarea de a vedea ce putem face pentru a ajuta Turcia să facă față acestei amenințări.
Chiar ieri am avut o discuție la telefon cu omologul meu turc, Feridun Sinirlioglu, exact pe această problemă. Și mai important, conducătorii noștri militari țin legătura îndeaproape și vă asigur că Statele Unite caută să ajute Turcia să facă față și să se apere de amenințarea Daesh. Am văzut mult prea mulți civili care și-au pierdut viața, evident în Siria, în moduri cumplite, dar și în Turcia, atât în atacuri transfrontaliere, în modul pe care tocmai l-ați descris și, de asemenea, în atacuri teroriste în Ankara și Istanbul și în alte locuri, care au luat vieți ale turcilor, acesta fiind un lucru pe care îl tratăm cu foarte mare seriozitate și referitor la care lucrăm îndeaproape cu partenerul nostru și cu aliații NATO pentru a-i face față.
În ce privește încetarea ostilităților și ajutorul umanitar și efortul de tranziție, Secretarul Kerry coordonează eforturile pentru a reînnoi încetarea ostilităților și a asigura ajutor umanitar care, deși nu sunt desăvârșite, au înregistrat un progres semnificativ la inițierea lor, iar acum au fost reînnoite, lucrul acesta fiind deosebit de important din două motive. În primul rând, chiar și cu imperfecțiunile sale, încetarea ostilităților și acordarea unui ajutor umanitar mai amplu salvează vieți. În al doilea rând, poate crea condiții în care negocierile pot avansa către o tranziție politică în Siria.
Am implementat un mecanism cu Rusia, pentru a analiza imediat încălcările acordului de încetare a ostilităților, inclusiv în Aleppo, și pentru a încerca să le oprim imediat după identificarea lor. Iar acesta este un proces foarte activ care este întâlnit practic în fiecare zi.
Mulțumesc.
Moderatorul: Următoarea noastră întrebare vine de la Daniel Anyz, de la ediția din Cehia a revistei Newsweek.
Întrebare: Bună ziua, vă sun din Praga. Vă mulțumesc.
Am o întrebare referitor la cele spuse de dumneavoastră despre prezența NATO pe flancul estic. Care este principalul motiv pentru care nu doriți, iar aici mă refer la NATO și la SUA, să aveți o bază permanentă în Polonia, pentru că ei o cer? Nu considerați că este necesară? Sau nu există unitate în NATO, pentru că știm că Germania și-a exprimat anumite preocupări în acest sens, la fel și Republica Cehă. Care este deci motivul – de ce nu se ia o decizie de a deschide o bază permanentă în Polonia?
Dl. Secretar de Stat Adjunct Blinken: Vă mulțumesc mult pentru întrebare.
În primul rând, permiteți-mi să repet faptul că s-a realizat un efort de amploare de către NATO în general, precum și de către Statele Unite, pentru a avea o prezență continuă, prin rotație, în aer, la sol și pe mare în întreaga Europă de Est. În Polonia în special, prin Inițiativa Europeană de Reasigurare, Statele Unite au trimis prin rotație o serie de aeronave pentru instrucție și exerciții, inclusiv, după cum cred că spuneam mai devreme, aeronavele A-10, F-15, F-16, C-130. Și, din nou, după cum spuneam mai devreme, în iunie ne vom alătura, așa cum s-a mai întâmplat în trecut, acestui exercițiu de foarte mare amploare pe care îl desfășoară Polonia, ce va permite prezența a peste 25.000 de participanți din 24 de țări, inclusiv peste 12.000 de americani. Acesta are rolul de a instrui și de a integra Comandamentul Național din Polonia și de a forța structurile să intre într-un mediu aliat, comun, multinațional, iar mai devreme am vorbit despre investiția de amploare care se face în Inițiativa Europeană de Securitate de către Președintele Obama. Din nou, creșterea de patru ori a sumei dedicate efortului, de la 790 de milioane de dolari cu doi ani în urmă, până la 3,4 miliarde pe viitor. Iar acest lucru, după cum spuneam, ne va permite să ne menținem nu doar echipamentul pentru o divizie în Europa, inclusiv echipamentul poziționat în prealabil în Europa Centrală și de Est și în Europa de Sud-Est, ci și o nouă brigadă de luptă prin rotație în estul NATO, cu peste 4.000 de soldați în rotație continuă.
Specialiștii noștri militari consideră că este mai util, mai eficace, mai eficient, ca forțele să fie desfășurate prin rotație, iar capacitatea acestora de a se mișca rapid și de a nu staționa reprezintă de fapt un avantaj semnificativ, iar dezvoltarea acestei mobilități și acumularea experienței pe care o avem în ce privește exercitarea acesteia prin forțele desfășurate prin rotație reprezintă un lucru pe care comandanții noștri militari consideră că este foarte benefic pentru capacitățile noastre defensive.
Mulțumesc.
Moderatorul: Următoarea noastră întrebare vine din Croația. O ascultăm pe Marina Barukcic de la RTL TV.
Întrebare: Bună ziua, domnule Blinken. Am două întrebări.
Prima face referire la faptul că există anumite implicații în Croația prin faptul că există un conflict deschis între Statele Unite și Rusia privind resursele de energie din Croația. Cum comentați acest lucru?
Iar cea de-a doua întrebare, puteți să ne spuneți mai clar astăzi ce s-a întâmplat cu adevărat în ziua aceea în care Dl. John Kerry și Ministrul de Externe al Croației Miro Kovač au avut programată o întâlnire care în final nu a mai avut loc? În spatele anulării întrevederii, a existat vreun mesaj ascuns al guvernului Statelor Unite pentru Croația?
Vă mulțumesc mult.
Dl. Secretar de Stat Adjunct Blinken: Vă mulțumesc pentru aceste întrebări.
Din nou, în ce privește chestiunea securității energetice, permiteți-mi să mă exprim foarte clar. Suntem deschiși furnizării de energie, sub toate formele și din orice surse în Europa, incluzând aici gazul și petrolul rusesc. Obiectivul nostru nu este acela de a exclude pe cineva. Însă ceea ce încercăm noi să facem este să ne asigurăm că există suficientă diversificare pe care o putem obține prin securitatea energetică, iar prin aceasta ne referim la faptul că ne asigurăm că o singură țară nu deține în mod predominant resursele, încât să folosească energia ca instrument politic, și să îl folosească sub forma unei constrângeri. Iată ce încercăm și ne străduim să realizăm și cred că ceea ce am văzut în ultimii ani reprezintă un efort semnificativ al Europei de a realiza tocmai acest lucru.
De fapt, eforturile Europei de a realiza securitate energetică prin diversificare nu au fost niciodată mai puternice și constatăm că apar rezultate foarte importante.
Nu există niciun mesaj ascuns într-o întrunire care trebuia să aibă loc la un moment dat și, cu siguranță, care urmează a fi reprogramată la momentul potrivit. Cred că știți că programul Secretarului este ca o țintă în continuă mișcare și sunt sigur că vom căuta să îi angrenăm pe partenerii din Croația cu prima ocazie.
Mulțumesc.
Moderatorul: Se pare că mai avem timp pentru o singură întrebare. Această întrebare îi revine Al Jazeera Turk, iar numele este Ece Goksedef, îmi cer scuze dacă am greșit. Aveți cuvântul.
Întrebare: Vă mulțumesc mult. Am două întrebări legate de Siria. Pentru a curăța zona [conținutul nu a putut fi auzit] imagini ale frontierelor siriană și turcă de la ISIL. Se aude chiar că Turcia dorește să colaboreze cu Armata Siriană Liberă, dar S.U.A. nu are încredere în aceasta și dorește să colaboreze cu Forțele Democrate Siriene. Există un acord în acest sens?
Iar cea de-a doua întrebare pe care o am: va exista o operațiune în zona Manbij pentru a bloca proviziile pentru ISIL din Raqqa? Mulțumesc.
Dl. Secretar de Stat Adjunct Blinken: Vă mulțumesc mult.
Avem un obiectiv comun foarte clar cu Turcia, de a lucra împreună pentru așa-numitul Buzunar Manbij. Cred că, după cum știți, una dintre realizările semnificative din ultimul an a constat în faptul că s-a recuperat de la Daesh aproape 90% din granița dintre Siria și Turcia, până la Fluviul Eufrat. Însă rămâne o breșă, și anume așa-numitul Buzunar Manbij. Iar prin breșa respectivă, Daesh continuă să permită trecerea unor luptători străini, atât în nord, cât și în sud și, de asemenea, să planifice și să pună la punct atacuri împotriva Turciei, împotriva Europei și împotriva Statelor Unite. Astfel că lucrăm împreună foarte îndeaproape, Statele Unite și Turcia, precum și alți parteneri cheie, pentru a încerca să închidem breșa respectivă. Și vom susține forțele locale să facă acest lucru. Cred că ați văzut o parte din eforturile care au avut loc din nord-vestul Buzunarului, de la așa-numita linie Mara, în cadrul încercării de a o recupera de la Daesh.
Astfel că vă pot spune că suntem foarte atenți la ea și că lucrăm împreună pentru a realiza acest lucru. Vă mulțumesc mult.
Moderatorul: Din păcate, nu mai avem timp astăzi, dar aș vrea să vă mulțumesc, D-le Secretar de Stat Adjunct Blinken, pentru că ați fost alături de noi. Și, desigur, aș vrea să vă mulțumesc fiecăruia dintre voi pentru participarea la conferința telefonică de astăzi și pentru întrebări.
