Adjunctul Şefului Misiunii Diplomatice a SUA, Abigail Rupp
„Cursa pentru aur: proprietatea intelectuală şi sportul”
Domnule preşedinte, stimaţi invitaţi, Excelenţele Voastre, îmi face plăcere să mă aflu aici pentru a vorbi despre activităţi în care ne implicăm cu toţii sau pe care măcar le urmărim: sporturile şi legătura lor cu drepturile de proprietate intelectuală. Din perspectiva SUA, drepturile de proprietate intelectuală sunt incluse în Strategia de securitate naţională. Protejarea acestor drepturi sprijină şi creează locuri de muncă, promovează prosperitatea economică, deschide noi pieţe, stimulează investiţia în inovaţie şi creează condiţiile necesare pentru creştere economică viitoare, atât în SUA, cât şi în întreaga lume.
Toate industriile se bazează pe aceste drepturi, în special întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-urile) care constituie majoritatea companiilor noi în România şi în Statele Unite. Conform Departamentului Comerţului, drepturile de proprietate intelectuală sprijină sute de milioane de locuri de muncă în întreaga lume, iar acele industrii au adus o valoare adăugată de şase trilioane PIB-ului american.
Vorbind despre sport, şi este minunat să mă aflu aici, la Federaţie, pentru acest lucru, sportul este o industrie globală de miliarde de dolari, dar sprijină şi dezvoltarea economică, angajările, comerţul şi îmbunătăţesc reputaţia unei ţări.
Activităţile comerciale legate de drepturile de proprietate intelectuală sprijină creşterea economică a sporturilor, permit acelor organizaţii să finanţeze evenimentele pe care le urmărim şi la care participăm cu atât de multă plăcere şi ne permit să susţinem dezvoltarea tinerilor şi a comunităţilor, la nivelul de bază.
Companiile legate de sport depind de protejarea inovaţiei lor, de protejarea brevetelor şi logourilor lor pentru a continua să investească în activităţile pe care le desfăşoară.
Acele mărci, acele mărci înregistrate şi acele modele contribuie la identitatea echipelor—şi avem identitatea echipei României chiar aici, în faţa noastră, cu toate logourile sale. Acele venituri compensează evenimente importante precum Jocurile Olimpice şi Cupa Mondială, şi asigură respectarea integrităţii evenimentelor.
Personalităţile sportive obţin venituri şi din contractele de sponsorizare şi din drepturile asociate mărcilor şi logourilor. Gândiţi-vă la relaţia lui Michael Jordan cu Nike, sau la figuri cunoscute în toată lumea precum Neymar sau Simona Halep, care au mărci cunoscute în întreaga lume şi declaraţii de susţinere a acelor mărci.
Sportul duce la inovaţie şi numărul internaţional de solicitări de brevete legate de sport este în creştere. De fapt, unul dintre solicitanţii cu cel mai mare număr de cereri legate de sport este Nike. În orice sport există inovatori şi creatori ce caută modalităţi de a împinge limitele, de a crea noi oportunităţi pentru fani, noi posibilităţi pentru atleţi şi de a utiliza acea tehnologie pentru a sprijini alte industrii din lume.
Tehnologiile care aduc schimbări radicale, robotica şi inteligenţa artificială impulsionează producerea de schimbări nu doar în sport, ci şi în multe alte privinţe. De pildă, un alt exemplu din România, tehnologiile de monitorizare a activităţii fizice dezvoltate pentru atleţi sunt acum folosite pe scară largă. Câţi dintre voi, cei prezenţi, purtaţi o brăţară Fitbit sau un alt dispozitiv de urmărire a activităţii sportive? Ne bucurăm că Fitbit are acum un birou aici, la Bucureşti. Aşadar, acesta este un exemplu al modului în care tehnologia evoluează şi generează parteneriate în toată lumea.
Drepturile de proprietate intelectuală susţin valoarea economică şi inovaţia în sport, în timp ce falsificarea şi pirateria electronică blochează creşterea şi competiţia.
Deşi România dispune de cadrul legal necesar combaterii contrafacerii, pirateriei electronice şi altor infracţiuni similare, se poate face mai mult în privinţa aplicării şi informării publicului, iar noi, Ambasada SUA suntem aici pentru a vă sprijini, atât prin oferirea de pregătire, cât şi prin activităţi de informare şi dezvoltare de capacităţi. De pildă, anul trecut am organizat o conferinţă la Bucureşti, tot cu ocazia Zilei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale (ZMPI), cu tema femeile şi creativitatea şi inovaţia. A fost o ocazie pentru ca reprezentanţii instituţiilor de aplicare a legii, ai administraţiei publice, ai sectorului public şi antreprenorii să discute despre importanţa drepturilor de proprietate intelectuală.
Apoi, în luna septembrie a anului trecut am găzduit o masă rotundă pentru a discuta despre Strategia Naţională de Proprietate Intelectuală a României. Suntem recunoscători echipei Vicepremierului Ana Birchall, care a fost activă şi continuă să fie activă în aceste eforturi şi vă mulţumesc pentru prezenţă, domnule secretar de stat Simion Purza. Sperăm că continuarea cooperării în privinţa acestei iniţiative va duce în cele din urmă la excluderea României de pe Lista Specială 301 a Reprezentanţei Comerciale a SUA.
Indiferent de nivelul de dezvoltare, orice ţară are nevoie de un sistem puternic, echilibrat de drepturi de proprietate intelectuală pentru a sprijini inovaţia, creşterea şi sporturile pe care le urmărim cu toţii cu plăcere. Vă mulţumesc foarte mult tuturor pentru prezenţă şi pentru ocazia de a fi alături de dumneavoastră. Aştept cu interes o discuţie productivă.
