Domnule Preşedinte al României Klaus Werner Iohannis, domnule Preşedinte al Asociaţiei Editorilor din România, Grigore Arsene, domnule Ministru al Culturii George Ivaşcu, Excelenţele Voastre, stimaţi consilieri prezidenţiali, distinşi oaspeţi, doamnelor şi domnilor,
Cărţile ne oferă încântare, ne vrăjesc, ne oferă cunoaştere, ştiinţă, înţelepciune, tragedie, comedie şi uneori plictiseală. Cărţile stau în centrul civilizaţiei noastre occidentale. Ele au fost motorul Renaşterii, au avut o contribuţie vastă la Iluminism şi la extraordinarul progres material pe care l-am înregistrat în epoca modernă. Ele au permis răspândirea credinţei, dar au transmis şi ideologii dăunătoare. Cărţile au reprezentat nucleul educaţiei marilor noştri lideri, fie ei politici, din domeniul ştiinţelor sau al artelor. Două exemple:
În America, poate cel mai mare preşedinte al nostru, Abraham Lincoln, a fost un cititor avid de texte juridice şi un avocat în mare parte autodidact, dar citea şi clasicii greci şi romani, Biblia şi scriitori de la Homer până la Shakespeare. Lincoln spunea: „Lucrurile pe care vreau să le aflu se găsesc în cărţi, aşa că cel mai bun prieten al meu este un om care îmi aduce o carte pe care nu am citit-o încă.”
Al doilea exemplu este din România, la 100 de ani după Lincoln: marele dramaturg Mihail Sebastian, care deşi era un scriitor extrem de prolific şi a trăit într-o perioadă foarte tulbure, devora cărţi. Citindu-i jurnalele, sunt întotdeauna uimit de lista sa de lecturi: Austen, Balzac, Biblia (şi el), Conrad, Ibsen, La Fontaine, Marx, Montaigne, Proust, Shakespeare (şi el), Tolstoi şi mulţi, mulţi alţii.
În calitate de Ambasador al Statelor Unite în România, mi se reaminteşte adesea de rolul pe care biblioteca noastră şi Centrul Cultural l-au jucat în viaţa culturală şi literară a Bucureştiului, în special în perioada comunistă. După ce am sosit la Bucureşti am fost încurajat de multe persoane să mă gândesc cum ar putea Statele Unite să joace din nou un rol similar cu cel din anii 1960, 70 şi 80. Am luat în serios această încurajare, aşa că sunt foarte mândru că Statele Unite ale Americii sunt ţara invitată de onoare la ediţia de anul acesta a Bookfest.
Am ales să evidenţiem mai mulţi scriitori americani, iar lucrările unora dintre ei au fost influenţate de sudul Statelor Unite. Această parte a Statelor Unite are o bogată cultură şi istorie (în parte nu tocmai plăcută), dar poveştile din Sud au rolul nu doar de a ne reaminti istoria, ci şi de a ne ajuta să înţelegem subiecte cu care ne confruntăm astăzi. Suntem mândri să sponsorizăm prezenţa la festival a scriitoarelor:
Domnica Rădulescu, născută la Bucureşti, profesor de literatură comparată la Universitatea Washington and Lee din Lexington, statul Virginia. Domnica este romancier şi dramaturg premiat şi a fost beneficiară a Bursei Fulbright în România de două ori.
Sarah Kennedy predă literatura engleză la Mary Baldwin University din Staunton, Virginia și a scris romane istorice și poezie care reflectă propriile experiențe personale.
Tara Skurtu este poată și traducătoare americană care trăiește acum în România. De asemenea fost bursier Fulbright, ea a obținut numeroase premii și recunoaștere a poeziei sale.
Sucheta Rawal s-a născut în India, iar acum trăiește și și scrie în statul american Georgia. A scris numeroase cărți pe teme culinare, dar e probabil cel mai bine cunoscută pentru seria pentru copii intitulată “Beato Goes To”, care conține povești despre călătoriile pisicii Beato în diferite colțuri ale lumii și experimentarea culturilor din jurul lumii. Anul viitor, Beato va călători în România și va scrie despre experiențele sale de aici.
Vă mulțumesc pentru răbdare și atenție.
