Însărcinatul cu afaceri, Dean Thompson, la Conferinţa Innoteque

Stimaţi oaspeţi, vă mulţumesc pentru prezenţa la acest important eveniment.

Doresc să le mulţumesc în mod special lui Andrei Roth şi Oanei Craioveanu atât pentru că au gândit acest eveniment, cât şi pentru că au avut iniţiativa şi au dedicat timpul necesar transformării lui în realitate.

Este o mare onoare să colaborăm cu Ambasada Israelului şi cu Ambasada Olandei.

Israelul are experienţă ca lider în inovare şi este cunoscut în întreaga lume drept „naţiunea start-up-urilor”.

Olanda este o poveste de succes din Uniunea Europeană iar anul acesta s-a alăturat Danemarcei, Finlandei, Germaniei şi Suediei ca lider în materie de inovare conform Innovation Scoreboard 2016, al Comisiei Europene.

Aştept cu nerăbdare să aflu cum au reuşit acest lucru de la conducătorul programului de inovare, Jaap Broersen, care se află alături de noi astăzi.

Doresc să încep subliniind faptul că Statele Unite şi România au o relaţie comercială şi economică robustă. În ultimul deceniu, doar două dintre cele mai cunoscute companii americane, Ford şi Exxon, au investit peste un miliard de dolari fiecare în viitorul României. Deşi conform statisticilor oficiale, Statele Unite sunt doar al treisprezecelea cel mai mare investitor străin direct, numărul este distorsionat de rezidenţa fiscală şi originea capitalului. Suntem încrezători că în cazul în care investiţiile făcute de companii americane cunoscute ar fi luate în calcul ca investiţii americane directe, Statele Unite ar fi unul dintre cei mai mari trei investitori în România.

De ce să deschidem o conferinţă despre inovaţie corectând informaţiile despre investiţiile străine în România? În primul rând pentru că sunt de părere că este important ca românii să înţeleagă că companiile americane, precum şi guvernul american, sunt dedicate aprofundării relaţiei comerciale, cu beneficii reciproce. În al doilea rând însă, şi mai important pentru inovaţie, credem că companiile americane şi cetăţenii americani pot şi trebuie să fie în prima linie a dezvoltării ecosistemului inovativ în România.

Una dintre trăsăturile pe care le admir cel mai mult la compatrioţii mei este că nu stăm pe loc. Ne străduim să îmbunătăţim toate aspectele societăţii şi vieţilor noastre. Avem inovaţia în sânge şi uitându-ne la companiile cu adevărat inovatoare, care dezvoltă o nouă economie, bazată pe tehnologie, vom vedea că majoritatea sunt americane. De fapt, în cel mai recent Top Forbes al celor mai inovatoare companii din lume, 9 din 10 sunt americane. Vestea bună pentru România este că multe dintre cele mai inovatoare companii americane se află aici, investind şi influenţând ecosistemul românesc.

Nu mă refer acum doar la noi produse, ci şi la moduri noi de a face lucrurile, la noi moduri de a acţiona, la noi modalităţi de a crea valoare.

Aşadar, ce este inovaţia? În termeni simpli, ea este viitorul concretizat. Această definiţie nu îmi aparţine mie, ci consultantului în inovaţie Jorge Barba. Este un mod interesant de a analiza inovaţia: ea porneşte de la o anumită provocare şi face soluţia parte a viitorului. Barba a mai spus că liderii trebuie să ofere şase lucruri angajaţilor pentru ca aceştia să inoveze eficient: libertate, resurse, echipe diversificate, susţinere, încurajare şi o provocare. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul ţărilor; acelaşi lucru este valabil în cazul României.

Această conferinţă va identifica multe dintre barierele cu care România se confruntă în efortul de a stimula inovarea, însă toţi factorii necesari există. Multe dintre companiile pe care le-am vizitat, care au ales să-şi desfăşoare activitatea în România, recunosc faptul că toţi factorii există şi îşi construiesc afaceri de succes aici oferindu-le angajaţilor români libertate, resurse, echipe diversificate, sprijin, încurajare şi provocări dificile la care să găsească soluţii, iar aceste companii obţin rezultate.

Aşadar, cum trecem de la companiile inovatoare care obţin rezultate aici, la stimularea unei ţări inovatoare unde din ce în ce mai mulţi antreprenori şi companii start-up din România pot prospera şi se pot dezvolta? Aştept cu nerăbdare să aud opiniile variate care vor fi prezentate de către participanţii la conferinţă, însă cu riscul de a părea exagerat de simplist, aş spune că sectoarele public şi privat trebuie să stabilească obiective ambiţioase care prezintă provocarea, sectorul public trebuie să creeze un cadru public care permite ca libertatea, resursele şi diversitatea României să se concentreze asupra provocărilor, iar apoi să încurajeze piaţa să îi răsplătească pe oameni pentru efortul de a-şi construi propriul viitor. Aşadar fac apel la liderii României prezenţi astăzi aici: să ne întrebăm cum încurajăm şi facem posibilă inovarea, ce obstacole trebuie să prezentăm pentru a crea viitorul pe care ni-l dorim? Faceţi eforturi să oferiţi cetăţenilor şi instituţiilor dumneavoastră libertatea, resursele, diversitatea, susţinerea, încurajarea şi provocările necesare, iar apoi faceţi un pas înapoi şi priviţi cum România inovatoare prinde rădăcini.