Dr. Mobius, domnule Mihalache, domnule ministru, domnule viceguvernator, Greg şi bunul meu prieten, ambasador al Marii Britanii, Paul Brummel, distinşi oaspeţi, doamnelor şi domnilor, vă mulţumesc pentru ocazia de a mă afla aici. Fiind recent sosit în România, anticipez că voi învăţa foarte mult de la dumneavoastră, participanţii la această conferinţă, deoarece dumneavoastră ştiţi mult mai multe despre mediul investiţional din România decât mine. De asemenea, voi încerca să reţin cât de mult pot din cele spuse de ceilalţi vorbitori alături de care am onoarea să mă aflu.
Din câte ştiu, la ediţiile trecute ale Zilelor Investitorilor, predecesorii mei – şi am să vă rog să-mi permiteţi să menţionez prezenţa predecesorului meu, fostul ambasador al SUA în România, Mark Gitenstein – Mark şi predecesorii săi, reprezentanţii instituţiilor din România şi ai diverselor companii au discutat despre potenţialul economic al României şi eforturile sale de a-şi îmbunătăţi perspectivele economice şi mediul de afaceri. Nici eu nu voi face excepţie şi voi încerca să-mi raportez comentariile la cele trei priorităţi ale mandatului meu în România: promovarea securităţii, democraţiei şi prosperităţii.
Acest lucru nu înseamnă că pun sub semnul întrebării angajamentul României faţă de securitate, democraţie şi prosperitate. Într-adevăr, România şi-a exprimat angajamentul faţă de îndeplinirea acestor obiective în cel mai profund mod posibil, prin apartenenţa sa la NATO şi mai apoi la Uniunea Europeană, şi prin îmbrăţişarea idealurilor esenţiale ale acestor instituţii.
Securitatea, democraţia şi prosperitatea sunt strâns legate şi influenţează vieţile cetăţenilor obişnuiţi şi activitatea întreprinderilor care constituie fundamentul economic al României. Îmbrăţişând valorile democratice, România a demonstrat progrese în lupta împotriva corupţiei, în dezvoltarea instituţiilor sale şi îmbunătăţirea respectării statului de drept. Economia sa de piaţă liberă, în proces de maturizare, i-a permis României să depăşească în totalitate criza economică din 2008-2009 şi să se bucure de prosperitatea însoţită de o creştere economică viguroasă, în prezent cea mai rapidă din Uniunea Europeană.
Acestea sunt realizări importante, iar următoarele mele comentarii trebuie privite în acest context. România a realizat multe, însă eforturile susţinute de reformare a politicilor, de păstrare şi sporire a competitivităţii internaţionale sunt dificile şi nu se încheie niciodată.
În ce priveşte dimensiunea securităţii, aşa cum se cunoaşte foarte bine, cred, România are contribuţii semnificative la stabilitatea internaţională prin investiţiile semnificative în apărarea unei Europe întregi, libere şi în pace, şi departe de graniţele sale, inclusiv prin generoasele eforturi din Afganistan, Irak şi în alte regiuni. Acestea fiind spuse, trebuie menţionat că securitatea presupune nu doar încrederea militară oferită de statutul de membru NATO, ci şi securitate energetică şi dezvoltare economică sustenabilă. Prosperitatea economică durabilă se va realiza doar dacă România creează cadrul necesar valorificării resurselor sale umane şi a variatelor sale resurse naturale.
Acum când România se află în procesul de elaborare a strategiei sale energetice şi de implementare a strategiei sale în domeniul competitivităţii, ne vin în minte cuvintele sculptorului român Constantin Brâncuşi: „Să vezi până departe este una, să mergi departe este alta”. România are o viziune asupra viitorului său şi a îmbunătăţirii securităţii sale energetice. Însă încurajăm România să includă în această viziune şi crearea mediului de afaceri şi investiţional adecvat pentru a optimiza sectorul energetic românesc prin atragerea capitalului, tehnologiei şi cunoştinţelor care vin odată cu investiţiile străine. Un mediu de afaceri prielnic investiţiilor va duce totodată la o suplimentare a investiţiilor companiilor româneşti şi străine prezente deja în ţară şi la o creştere sustenabilă a numărului de locuri de muncă.
În ultimii ani, România şi-a îmbunătăţit reglementarea pieţei de capital, a vândut cu succes prin oferte publice iniţiale şi oferte publice secundare pachete minoritare de acţiuni la companii de stat şi a realizat listarea secundară a Fondului Proprietatea şi a companiilor energetice pe Bursa de la Londra. Reacţia la ofertele publice iniţiale şi secundare a evidenţiat faptul că investitorii străini consideră investiţiile în România o bună oportunitate. Această ţară are un istoric al dorinţei de a face ceea ce trebuie pentru a încuraja investiţiile în sectorul energetic şi nu doar; acum să pornească de la acele intenţii şi realizările obţinute deja, de exemplu revizuind legislaţia şi reglementările referitoare la achiziţiile publice, aplicând legislaţie privind siguranţa operaţiunilor petroliere offshore şi revizuind regimul fiscal pentru sectorul upstream de petrol şi gaze naturale.
Pentru a-şi îmbunătăţi perspectivele de dezvoltare economică sustenabilă, România ar trebui să nu îşi mai submineze potenţialul permiţând imixtiunilor politice şi deciziilor pe termen scurt să-i afecteze politicile referitoare la companiile de stat şi administrarea acestora. Aşa cum menţiona preşedintele României, partenerii de dialog, inclusiv Fondul Proprietatea, urmăresc atent guvernul acum, când analizează potenţiale schimbări ale Codului de guvernanţă corporativă. Deoarece companiile de stat asigură 10% din locurile de muncă şi PIB-ul României şi dat fiind rolul pe care ele îl îndeplinesc în sectoare cheie ale economiei româneşti, precum transportul şi energia, succesul sau eşecul acestor companii va avea un impact semnificativ asupra viitoarei situaţii economice a ţării. Orice măsură care subminează aplicarea unor practici solide de guvernanţă corporativă în companiile de stat va influenţa negativ întreaga economie a României.
Aşadar, îndemn Ministerul Finanţelor, guvernul şi Parlamentul să organizeze consultări substanţiale cu partenerii de dialog, inclusiv cu acţionarii minoritari şi cu managerii profesionişti ai companiilor de stat, să elaboreze şi să aprobe un proiect de lege care să creeze cadrul necesar pentru practici solide în domeniul guvernanţei corporative în toate companiile de stat. Acest lucru va genera venituri sustenabile la buget, beneficii pentru toţi acţionarii şi locuri de muncă sustenabile, de care se vor bucura în final toţi românii.
Pentru o evoluţie sustenabilă, România trebuie să renunţe la obiceiul păgubos al procesului decizional fragmentar. Deciziile politice pe termen scurt care duc la aplicarea de noi taxe în sectorul energetic nu sunt modalităţi de stimulare a suplimentării investiţiilor existente sau a atragerii de noi investiţii. Investitorii din sectorul energetic se luptă deja cu impozitele existente, cu scăderea vertiginoasă a preţului la petrol şi cu incertitudinea geologică a investiţiilor lor în sectorul de petrol şi gaze naturale din România. Riscurile şi nesiguranţa în ce priveşte reglementarea nu ar trebui să se adauge la lista de provocări cu care se confruntă investitorii.
Guvernanţa corporativă solidă şi buna guvernare în sectorul public merg mână în mână. Fiecare investitor cu care mă întâlnesc şi fiecare observator al României pe termen lung, menţionează cât de important este ca autorităţile centrale şi locale, precum şi autorităţile de reglementare să posede capacităţi administrative şi tehnice adecvate. Existenţa unor autorităţi de reglementare independente, cu membri independenţi, este esenţială pentru un proces decizional solid în sectoare cheie precum cel energetic. Partenerii internaţionali ai României, precum şi actualii şi viitorii investitori şi poporul român, aşteaptă de la conducătorii politici ai ţării să dezvolte un corp bine pregătit, apolitic, bazat pe merit, de funcţionari publici apţi să optimizeze utilizarea resurselor financiare şi naturale ale Romaniei pentru dezvoltarea ţării, incluzând folosirea eficientă a fondurilor structurale europene.
România se află într-un punct de răscruce. Anul viitor este un an în care vor avea loc două serii de alegeri şi care prezintă mari potenţiale riscuri în ce priveşte continuarea creşterii economice a României. La fel ca în multe alte ţări, anii electorali aduc adesea abandonarea politicilor economice necesare pentru ţară pentru a câştiga bunăvoinţa electoratului. Astfel de răsturnări de politici economice, fie că este vorba despre creşteri salariale nesustenabile sau reducerea taxelor şi impozitelor, care diminuează veniturile la buget şi potenţialele investiţii din sectorul public, perpetuează intermitenţele în evoluţia economică şi oferă puţin spaţiu fiscal de manevră guvernelor viitoare.
Fiecare dintre dumneavoastră, cei prezenţi în această sală, înţelegeţi: capitalul urmăreşte beneficiile ponderate cu riscuri. România trebuie să-şi continue eforturile susţinute pentru a reduce riscurile, astfel încât să atragă un flux de capital şi să beneficieze de multiplele sale oportunităţi.
Citându-l din nou pe Brâncuşi: „Lucrurile nu sunt greu de făcut. Greu este să te pui în starea de a le face”.
SUA sprijină România în eforturile sale de a asigura creştere economică sustenabilă şi securitate. Facem acest lucru pentru că este în interesul României, dar şi în interesul Statelor Unite, ca aliat, partener şi prieten apropiat al României.
Vă mulţumesc pentru răbdarea cu care m-aţi ascultat.
