Rezumat
Constituția interzice limitarea libertății de conștiință și religioase, precum și forțarea unui individ să adopte o credință religioasă contrară convingerilor sale. Constituția prevede că toate cultele sunt autonome față de stat, iar grupurile religioase au libertatea de a se organiza „conform propriilor lor statute”. Potrivit legii privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, statul recunoaște „rolul important” al Bisericii Ortodoxe Române (BOR) în istoria țării, însă recunoaște și rolul „celorlalte biserici și culte”. Legea stipulează o clasificare pe trei niveluri a organizațiilor religioase. Pe parcursul anului, Guvernul a aprobat o solicitare de înregistrare a asociațiilor religioase, în scădere de la patru, în 2020. În lunile martie, aprilie și mai, guvernul a renunțat la restricțiile pe timp de noapte menite să limiteze răspândirea COVID-19, permițându-le credincioșilor să participe la slujbele de Paști, Pesach și Ramadan, motivând că scutirea a fost acordată deoarece activitățile religioase sunt esențiale. În luna octombrie, un episcop le-a spus credincioșilor „să nu se grăbească să se vaccineze”. În urma declarației, s-a deschis dosar penal împotriva episcopului, pentru „dezinformare periculoasă.” S-a semnalat în continuare ritmul lent al retrocedării proprietăților confiscate, în special către Biserica Greco-Catolică și comunitatea evreiască. Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), instituția guvernamentală cu competența de a supraveghea procesul retrocedărilor, a raportat că, pe parcursul anului, la Comisia specială de retrocedare (CSR) s-au aprobat 23 de cereri de retrocedare a bunurilor imobile (terenuri sau clădiri) către confesiuni religioase, s-au aprobat despăgubiri în 42 de dosare și s-au respins 471 alte solicitări, comparativ cu 26 de cereri de retrocedare aprobate, 57 de dosare de despăgubire aprobate și 500 de solicitări respinse în 2020. Toate solicitările au fost depuse înainte de termenul-limită din 2006. În 28 de dosare, solicitanții și-au retras cererile. Conform datelor ANRP, numărul dosarelor analizate de CSR a scăzut de la 816 în 2020, la 665. În luna februarie, o instanță de judecată din București l-a condamnat pe fostul ofițer din Serviciul Român de Informații Vasile Zărnescu, pentru săvârșirea infracțiunii de negare a Holocaustului, la 13 luni de închisoare cu amânarea pedepsei și termen de supraveghere de doi ani. În luna februarie, pagina de internet incorectpolitic.com a publicat un interviu scris cu Profesorul Corvin Lupu de la Universitatea de stat „Lucian Blaga” din Sibiu, care a utilizat jigniri antisemite, inclusiv termenul „jidan”, echivalentul românesc al cuvântului „kike”, a făcut declarații care distorsionează istoria Holocaustului, a acuzat evreii că se folosesc de Holocaust pentru a obține beneficii financiare și i-a învinovățit pentru răspândirea comunismului în țară. În luna martie, parlamentarul Daniel Gheorghe, de la Partidul Național Liberal (PNL) a susținut o alocuțiune în Parlament, în care l-a elogiat pe Mircea Vulcănescu, un criminal de război condamnat, care, conform datelor furnizate de Institutul „Elie Wiesel” a fost un susținător al politicilor antisemite și membru al cabinetului dictatorului Ion Antonescu, în timpul celui de-al doilea război mondial. În luna mai, guvernul a aprobat o strategie națională și un plan de acțiune pe doi ani, pentru combaterea antisemitismului, a xenofobiei, a radicalizării și a discursului care incită la ură. Membrii comunității evreiești au salutat strategia, în timp ce anumite grupuri antisemite au spus că planul reprezintă rezultatul unei conspirații conduse de evrei, de a ascunde adevărul despre Holocaust și de a distruge identitatea României. În luna ianuarie, Prim-ministrul Florin Cîțu l-a numit pe Alexandru Muraru Reprezentantul Special al Guvernului pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului și a Xenofobiei.
Anumite grupări religioase minoritare, inclusiv Biserica Greco-Catolică și Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea, au continuat să semnaleze faptul că preoții și adepții BOR le-au blocat accesul în cimitire. Au continuat să apară pe internet materiale de promovare a părerilor antisemite, care îi omagiau pe legionari, un grup antisemit înființat în 1927, cunoscut și sub denumirea „Legiunea Arhanghelului Mihail” și mesaje de promovare a negării și relativizării Holocaustului. În luna martie, directoarea Teatrului Evreiesc de Stat a primit pe e-mail o scrisoare care conținea cuvinte ofensatoare antisemite și amenințări cu moartea la adresa copiilor ei, precum și amenințări cu incendierea teatrului. În luna septembrie, presa a relatat că monumentul închinat evreilor deportați la Auschwitz și Birkenau din Bistrița a fost vandalizat de indivizi necunoscuți. Conform unui studiu publicat de Institutul Wiesel în luna aprilie, mai multe articole publicate pe internet spuneau că evreii sau statul Israel au fost vinovați pentru fabricarea vaccinurilor dăunătoare împotriva COVID-19 și că au profitat de pe urma crizei sanitare. În luna septembrie, organizația non-guvernamentală (ONG) „Action and Protection League”, cu sediul la Bruxelles, a dat publicității rezultatele sondajului său pe teme de antisemitism în Europa, în urma căruia s-a constatat că 14% dintre cele 1.000 de persoane intervievate, cu vârste cuprinse între 18 și 75 de ani, au răspuns că au păreri negative despre evrei.
Diplomații ambasadei au continuat să promoveze pe lângă guvern retrocedarea proprietăților și toleranța religioasă. Chargé d’Affaires și un membru al conducerii ambasadei au participat la numeroase comemorări ale Holocaustului și au ținut discursuri în care condamnau antisemitismul. Prin pagina de Facebook, ambasada a evidențiat respectarea libertății religioase și a cinstit memoria victimelor Holocaustului. Reprezentanții oficiali ai ambasadei s-au întâlnit cu liderii Bisericii Ortodoxe Române, ai comunității evreiești și ai Bisericii Greco-Catolice pentru a discuta moduri de promovare a libertății religioase și a dialogului între culte.
Secțiunea I. Demografia religioasă
Guvernul SUA estimează că România are o populație de 21,2 milioane de locuitori (estimare de la mijlocul anului 2021). Conform recensământului efectuat de Guvernul României în anul 2011, credincioșii ortodocși reprezintă 86,5% din populație, iar cei romano-catolici reprezintă aproape 5%. Conform recensământului, există aproximativ 151.000 de greco-catolici; aceștia estimează însă că numărul este de 488.000. Conform datelor furnizate de Biserica Greco-Catolică, de la efectuarea recensământului, un număr semnificativ de persoane ale căror familii au fost silite să se ascundă pe timpul regimului comunist și-au redescoperit rădăcinile și au aderat la Biserica Greco-Catolică. Printre celelalte grupări religioase existente în țară se numără: credincioșii ortodocși ruși de rit vechi, protestanții (inclusiv protestanții reformați, penticostalii, baptiștii, adventiștii de ziua a șaptea, evangheliștii luteranii și evangheliștii de confesiune augustană), Cultul Mozaic, Cultul Musulman, Martorii lui Iehova, Credința Baha’i, Biserica lui Iisus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă, Budismul Zen, Familia (Copiii lui Dumnezeu), Federația Familiilor pentru Pace și Unificare în Lume (Biserica Unificării), Biserica Scientologică și Societatea Internațională pentru Conștiința de Krishna. Ateii și persoanele „fără religie” reprezintă mai puțin de 1% din populație.
Conform recensământului din 2011, membrii Bisericii Creștine Ortodoxe de Rit Vechi se află în principal în Moldova și Dobrogea. 43.279 dintre cei 64.337 de musulmani identificați de recensământul din 2011 locuiesc în partea de sud-est a țării, în zona Constanța. Majoritatea greco-catolicilor trăiesc în Transilvania. Credincioșii protestanți și romano-catolici sunt localizați în principal în Transilvania. Etnicii ucraineni ortodocși și greco-catolici se află, în mare parte, în zona de nord a țării. Etnicii sârbi ortodocși se află în principal în Banat. Membrii Bisericii Apostolice Armene sunt concentrați în Moldova și în sudul țării. Membrii Bisericilor Protestante Reformată și Unitariană din Transilvania sunt, aproape toți, de etnie maghiară. Peste jumătate dintre membrii Bisericilor Romano-Catolică și Evanghelică Luterană din Transilvania sunt etnici maghiari. Aproximativ 40% din cei 3.400 de evrei din țară locuiesc în București.
Secțiunea II. Situația respectării de către guvern a libertății religioase
CADRUL LEGAL
Constituția interzice limitarea libertății de gândire, opinie, conștiință sau religioasă, precum și forțarea indivizilor să adopte o credință religioasă contrară convingerilor lor. Ea stipulează că toate cultele sunt autonome față de stat și au libertatea de a se organiza „conform propriilor lor statute”, în condițiile definite de lege. Legea privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor prevede recunoașterea de către stat a „rolului important” al Bisericii Ortodoxe Române, precum și rolul „celorlalte biserici și culte așa cum este recunoscut de istoria națională” a țării.
Conform Constituției, cultele sunt autonome și beneficiază de sprijin din partea statului, inclusiv în ce privește facilitarea asistenței religioase în armată, spitale, penitenciare, azile de bătrâni și orfelinate. Numai clericii din cultele religioase recunoscute pot fi angajați de guvern ca preoți care lucrează cu armata sau în penitenciare. Reglementările stipulează că clericii din cadrul asociațiilor religioase pot primi acces în penitenciare de la caz la caz, în anumite condiții. Nu există reguli similare și pentru grupările religioase. Legea interzice autorităților publice și persoanelor juridice private să solicite declararea religiei, cu excepția recensământului.
Prevederile legii cultelor stipulează un sistem de clasificare pe trei niveluri: „culte religioase”, la nivelul superior, urmate de „asociații religioase” și de „grupări religioase”, la nivelurile inferioare. Organizațiile din primele două niveluri superioare au statut de persoană juridică, în timp ce grupările religioase nu au. Asociațiile laice înființate în conformitate cu prevederi separate ale legii cu privire la asociații și fundații pot desfășura și ele activități religioase și au statut de persoane juridice.
Conform legii, există 18 organizații cu statut de cult, toate deja existente la momentul intrării în vigoare a Legii cultelor, în 2006. Printre acestea se numără: Biserica Ortodoxă Română, Episcopia Ortodoxă Sârbă de Timișoara, Biserica Romano-Catolică, Biserica Greco-Catolică, Biserica Creștină Rusă de Rit Vechi (Ortodoxă), Biserica Reformată (Protestantă), Biserica Creștină După Evanghelie din România, Biserica Evanghelică Română, Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană din România, Biserica Evanghelică Luterană din România, Biserica Unitariană, Cultul Creștin Baptist – Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România, Cultul Creștin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică din România, Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea din România, Biserica Apostolică Armeană, Cultul Mozaic, Cultul Musulman și Organizația Religioasă “Martorii lui Iehova”.
În cazul altor organizații care doresc să obțină statutul de culte recunoscute, legea prevede că acestea trebuie să demonstreze 12 ani de activitate neîntreruptă din 2006 până în prezent. În aceste condiții, o asociație religioasă este eligibilă pentru a solicita statutul de cult dacă numărul de membri reprezintă cel puțin 0,1% din populație (aproximativ 20.120 de persoane).
Legea definește o asociație religioasă drept asociație cu cel puțin 300 de cetățeni care împărtășesc și practică aceeași religie, care a obținut statut de persoană juridică prin înscrierea în Registrul asociațiilor religioase instituit la grefa judecătoriei din circumscripția teritorială unde își are sediul central. Pentru a se înscrie, asociațiile religioase trebuie să furnizeze autorităților datele personale ale membrilor (de exemplu numele, adresa, CNP-ul și semnătura), pe care, conform legii, autoritățile nu le pot împărtăși altor instituții publice și nu le pot folosi în niciun alt mod. Pentru a funcționa ca asociații religioase, organizațiile au nevoie și de aprobarea Secretariatului de Stat pentru Culte, aflat în subordinea Cancelariei Prim-Ministrului.
Legea definește o grupare religioasă drept un grup de persoane care au aceeași credință. Grupările religioase nu trebuie să se înscrie pentru a practica o credință religioasă și nu au nevoie de aprobarea Secretariatului de Stat pentru Culte pentru a-și desfășura activitatea.
Asociațiile civile care desfășoară activități religioase funcționează ca asociații și fundații laice; cu toate acestea, ele nu au aceleași beneficii precum cultele sau asociațiile religioase. Aceste asociații nu necesită aprobarea Secretariatului de Stat pentru Culte pentru a-și desfășura activitatea. Înscrierea lor intră sub incidența provederilor legale referitoare la înființarea fundațiilor, a asociațiilor și a ONG-urilor care solicită un număr minim de trei membri. Acestor asociații civile nu li se solicită să furnizeze datele personale ale membrilor.
Conform Constituției, fiecare dintre cele 18 minorități etnice recunoscute, inclusiv cea evreiască, care în unele texte de lege este catalogată grupare etnică, iar în altele grupare religioasă, are dreptul de a desemna un reprezentant în Camera Deputaților. Cu toate acestea, unei organizații i se cere să primească un număr de voturi echivalent cu 5% din numărul mediu de voturi la nivel național exprimate într-o circumscripție pentru alegerea unui deputat și orice cetățean, indiferent de afilierea religioasă, o poate vota. Lista organizațiilor cărora li se aplică aceste prevederi este limitată la cele care aparțin Consiliului Minorităților Naționale, format din organizații care sunt deja în Parlament.
Cultele religioase sunt eligibile pentru sprijin financiar și alte forme de sprijin de stat. Ele au dreptul să predea ore de religie în școlile publice, să primească fonduri guvernamentale pentru construirea de lăcașuri de cult, pentru plata parțială a salariilor membrilor clerului cu fonduri de la buget, pentru difuzarea de programe religioase la radio și la posturile de televiziune și pentru obținerea de licențe de difuzare pentru propriile posturi. Conform legii, nivelul de finanțare primit de culte depinde de numărul de adepți raportat la ultimul recensământ, precum și de „nevoile reale ale respectivului cult religios”, care nu sunt definite prin lege.
Asociațiile religioase nu primesc finanțare de stat și nu au dreptul de a preda ore de religie în școlile publice, însă atât acestea, cât și cultele sunt scutite de impozitarea veniturilor și a clădirilor folosite în scopuri religioase, educaționale sau alte scopuri sociale. Grupările religioase nu beneficiază nici de finanțare de stat, nici de scutire de impozitare.
Atât cultele, cât și asociațiile religioase pot închiria sau deține proprietăți, pot publica sau importa literatură religioasă, pot desfășura activități de prozelitism, pot înființa școli și spitale și furniza servicii educaționale și medicale, pot deține cimitire și pot beneficia de scutiri de impozite pe veniturile și clădirile folosite în scopuri religioase, educaționale și alte scopuri sociale. Grupările religioase nu au statut de persoană juridică pentru a se putea implica în astfel de activități; cu toate acestea, ele își pot practica credințele religioase, inclusiv în public.
Asociațiile laice implicate în activități religioase se pot implica în activități de cult și pot deține cimitire. Deși nu beneficiază de aceleași scutiri de impozite sau alte beneficii acordate cultelor și asociațiilor religioase, ele pot beneficia de avantajele fiscale și celelalte beneficii acordate asociațiilor și fundațiilor civile.
Prevederile legale permit autorităților locale să finanțeze lăcașuri de cult și școli teologice care aparțin cultelor, inclusiv să furnizeze fonduri pentru salariile personalului și întreținerea clădirilor, renovarea și conservarea sau construcția de lăcașuri de cult. Guvernul finanțează școli de teologie prin același mecanism prin care finanțează alte școli din învățământul preuniversitar. Nu există prevederi similare pentru asociațiile religioase sau pentru alte asociații implicate în activități religioase; cu toate acestea, aceste asociații pot primi finanțare prin prevederile legale referitoare la asociațiile și fundațiile civile.
Legea permite tuturor tipurilor de organizații religioase să-și înmormânteze membrii decedați în cimitire care aparțin altor organizații religioase, cu excepția cimitirelor evreiești și musulmane. Conform legii, persoanele care nu sunt musulmani sau evrei nu au dreptul de a fi înmormântate în cimitire evreiești sau islamice. Cimitirele publice trebuie să aibă secțiuni separate pentru fiecare cult religios, dacă acest lucru este solicitat de către cultele existente în localitate.
Legea permite clericilor cultelor recunoscute să ofere asistență religioasă militarilor. Acest lucru include posibilitatea clerului de a funcționa în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Pază, Serviciului de Telecomunicații Speciale și Administrației Naționale a Penitenciarelor. Prin intermediul a diferite alte dispoziții, clerul cultelor religioase recunoscute și, în unele cazuri, al asociațiilor religioase, poate avea acces în spitale, orfelinate și cămine de bătrâni pentru a desfășura activități religioase. Cultele și asociațiile religioase pot desfășura activități în penitenciare cu acordul directorului unității de detenție.
Legea prevede retrocedarea proprietăților aparținând comunităților religioase confiscate între 1940 și 1989, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și al regimului comunist care a urmat, cu condiția ca respectivele proprietăți să se afle în posesia statului.
Conform legii, dacă o proprietate confiscată este folosită „în interes public”, de exemplu ca școală, spital sau muzeu și este retrocedată fostului proprietar, actualilor ocupanți li se permite să rămână în ea timp de 10 ani după decizia de retrocedare și să plătească o chirie plafonată. Legea nu menționează retrocedarea generală a proprietăților folosite în prezent ca lăcașuri de cult de către o altă grupare religioasă.
Un statut separat privind repunerea în drepturi a Bisericii Greco-Catolice reglementează retrocedarea proprietăților Bisericii Greco-Catolice de către Biserica Ortodoxă Română. Hotărârile de retrocedare se iau de către o comisie mixtă ce include reprezentanți ai ambelor biserici și se bazează pe „dorința credincioșilor din comunitățile care au în posesie aceste proprietăți.” Biserica Greco-Catolică poate apela la instanță dacă încercările de a obține retrocedarea proprietăților sale prin dialog nu sunt încununate de succes.
Legea stabilește un sistem de compensație bazat pe puncte pentru cazurile în care retrocedarea în natură nu este posibilă. Grupările religioase pot folosi punctele doar pentru a licita pentru alte proprietăți la licitațiile organizate de către Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor (CNCI). Comisia validează și deciziile de compensare ale altor autorități locale sau centrale, inclusiv pe cele ale CSR, care ia decizii cu privire la solicitările de retrocedare depuse de către culte și minoritățile naționale. Legea prevede un termen de 240 de zile în care solicitanții trebuie să prezinte probe suplimentare în cazurile lor, la cererea expresă a instituției însărcinate cu soluționarea solicitării lor. Dacă solicitantul nu respectă termenul, autoritatea administrativă poate respinge cazul. Autoritatea poate extinde termenul cu 120 de zile dacă solicitanții dovedesc că au făcut eforturi susținute pentru a obține probele, aflate de obicei în posesia altor autorități ale statului, dar nu au reușit acest lucru.
Legea anulează actele de „donație” forțată a proprietăților evreiești în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și al epocii comuniste și reduce sarcina probei pentru foștii proprietari sau urmașii lor pentru obținerea retrocedării. Legea desemnează prezenta Federație a Comunităților Evreiești din România drept moștenitor legal al proprietăților evreiești comune confiscate și acordă prioritate solicitărilor private ale supraviețuitorilor Holocaustului. Legea nu cuprinde prevederi referitoare la proprietățile victimelor Holocaustului care nu au urmași sau pentru care nu s-au depus solicitări de retrocedare. Conform codurilor civile ale țării adoptate, proprietățile victimelor care nu au urmași sau pentru care nu s-au depus solicitări de retrocedare trec în proprietatea guvernului.
O lege adoptată în 2020 prioritizează despăgubirea supraviețuitorilor Holocaustului pentru imobilele confiscate în timpul regimului comunist. Conform legii, ANRP trebuie să efectueze o plată unică solicitanților cărora li se aprobă cererea și care sunt supraviețuitori ai Holocaustului, în comparație cu alți solicitanți care primesc despăgubirea eșalonat, pe o perioadă de cinci ani. Legea extinde accesul la procesarea prioritară a solicitărilor persoanelor care locuiesc în afara Uniunii Europene, care își pot dovedi statutul de supraviețuitori ai Holocaustului prin documente emise de o entitate desemnată de guvernul țării de reședință.
Cetățenii români și străini persecutați pe criterii etnice în perioada 1940-1945, care prin lege se definește că includ și evreii, au dreptul să primească o pensie lunară. Cuantumul acesteia variază în funcție de tipul de persecuție și de durata acesteia. Pensia poate fi acordată supraviețuitorilor și membrilor familiilor acestora care nu mai sunt cetățeni români, ceea ce acordă supraviețuitorilor Holocaustului care sunt cetățeni americani și membrilor familiilor lor aceleași drepturi ca și cetățenilor români.
Legea permite supraviețuitorilor Holocaustului care locuiesc în alte țări și care au dreptul la despăgubire în România să dovedească faptul că au fost victimele persecuției rasiale și etnice prin documente oficiale eliberate de instituțiile țării de reședință. De asemenea, legea îi scutește pe supraviețuitorii Holocaustului care locuiesc în alte țări de obligația de a depune în persoană solicitările de acordare de compensații la casele de pensii din țară și le permite să folosească alte modalități de comunicare pentru depunere, cum ar fi poșta electronică sau serviciile de curierat expres.
O lege adoptată în luna mai permite copiilor victimelor și supraviețuitorilor Holocaustului să solicite o pensie lunară. Prevederile legii se aplică și persoanelor care nu au cetățenie română sau nu au domiciliul în țară.
Conform legii, educația religioasă este opțională, atât în școlile publice, cât și în cele private. Fiecare dintre cele 18 culte recunoscute legal are dreptul să ofere în școli ore de religie bazate pe propriile învățături religioase. Ministerul Educației întocmește programa școlară pentru educația religioasă, în cooperare cu cultele religioase, pentru a se asigura de acuratețea materiei predate. Cultele pot oferi ore de religie indiferent de numărul elevilor reprezentanți dintr-o școală. Legea permite excepții în cazul în care dreptul elevilor de a participa la orele de religie nu poate fi exercitat „din motive obiective”, fără a le specifica.
Conform legii, participarea elevilor la orele de religie nu este obligatorie. Părinții elevilor sub 18 ani trebuie să solicite participarea copiilor lor la orele de religie, în timp ce elevii de 18 ani sau peste pot solicita personal să participe la orele de religie. Deși în mod normal, elevul participă la școală la un curs bazat pe învățăturile religioase ale cultului căruia îi aparține, este de asemenea posibil ca elevul să participe la un curs de religie oferit de confesiunea de care aparține în afara sistemului școlar și să depună o adeverință pentru a fi echivalat.
Profesorii de religie din școlile publice sunt angajați ai statului, însă fiecare dintre culte aprobă numirea și continuitatea profesorilor de religie.
Legea interzice prozelitismul religios în școli. Dacă profesorii desfășoară activități de prozelitism, conducerea școlii stabilește sancțiunea corespunzătoare, în baza concluziilor unei comisii interne.
Legea stipulează că religia unui copil cu vârsta de 14 ani împliniți nu poate fi schimbată fără consimțământul copilului; de la vârsta de 16 ani, fiecare persoană are dreptul de a-și alege religia.
Legea interzice discriminarea pe considerente religioase în toate domeniile vieții publice. Ea interzice de asemenea defăimarea religioasă și generarea de conflicte pe considerente religioase, precum și defăimarea publică adusă simbolurilor religioase. Pedepsele pot include amenzi ce variază de la 1.000 la 100.000 de lei (230 -22.900 de dolari), depinzând dacă victima este o persoană sau o comunitate.
Conform amendamentelor la o lege care a intrat în vigoare în 2019, membrilor cultului mozaic li se permite neefectuarea autopsiei, la cererea familiei sau a Federației Comunităților Evreiești, ori în cazul în care autoritățile stabilesc că decesul nu s-a petrecut în circumstanțe suspecte.
Conform legii, antisemitismul este definit ca percepție despre evrei care se exprimă sub forma urii antisemite, precum și a discursului și acțiunilor motivate de ură împotriva evreilor, care au drept țintă evreii, non-evreii sau bunurile acestora, instituții ale comunității evreiești sau lăcașuri de cult mozaic. Sancțiunile pentru promovarea publică de idei și doctrine antisemite sau producerea și distribuirea de simboluri antisemite variază între trei luni și trei ani de închisoare și pierderea anumitor drepturi, cum ar fi dreptul de a vota și de a candida la alegeri. Sancțiunile pentru înființarea de organizații antisemite variază între 3 și 10 ani de închisoare și pierderea anumitor drepturi.
Legea interzice înființarea de organizații fasciste, legionare (organizație fascistă din perioada interbelică), rasiste sau xenofobe pe care le definește în parte ca grupuri care promovează violența, ura din motive religioase sau naționalismul extremist, fără a defini ultimul termen. Pedepsele pentru înființarea unor astfel de organizații sunt cuprinse între 3 și 10 ani de închisoare și pierderea anumitor drepturi. Răspunderea penală este eliminată dacă persoana implicată în înființarea unei astfel de organizații informează autoritățile înainte ca organizația să-și înceapă activitatea; pedepsele sunt înjumătățite dacă persoana ajută autoritățile în ancheta penală. Conform legislației, producerea, vânzarea, distribuirea, posesia cu intenție de distribuire și utilizarea de simboluri rasiste, fasciste, xenofobe și legionare sunt de asemenea ilegale. Pedepsele sunt cuprinse între trei luni și trei ani de închisoare.
Negarea publică a Holocaustului sau contestarea, aprobarea, justificarea sau minimizarea acestuia într-o „manieră evidentă”, stabilită de un judecător, se pedepsește cu închisoarea pe o perioadă cuprinsă între șase luni și trei ani, sau cu amendă de până la 200.000 de lei (45.900 de dolari), în funcție de împrejurări. Promovarea publică a cultului persoanelor condamnate pentru genocid, crime împotriva umanității sau crime de război se poate solda cu amenzi sau închisoare pe o perioadă de trei luni până la trei ani sau de la șase luni până la cinci ani, în cazul promovării în mediul electronic. Aceleași pedepse se aplică și promovării publice a ideilor, vederilor și doctrinelor antisemite, fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe.
Codul Penal stipulează că motivația religioasă reprezintă circumstanță agravantă pentru o infracțiune, și permite instanțelor de judecată să dea sentința specială maximă pentru respectiva infracțiune. În cazul în care sentința specială maximă nu este suficientă, instanțele pot dispune până la doi ani de închisoare, suplimentar, însă nu mai mult de o treime din sentința specială maximă. În cazul amenzilor penale, instanțele au posibilitatea de a dispune până la o treime din amenda specială maximă stipulată în lege pentru infracțiunea respectivă.
Legea permite persoanelor care desfășoară activități religioase pentru organizații religioase recunoscute să intre și să rămână în țară cu o viză de ședere pe perioadă extinsă. Solicitanții de viză trebuie să obțină aprobarea Secretariatului de Stat pentru Culte și să prezinte dovezi că reprezintă organizații religioase înființate legal în țară. Secretariatul poate extinde aceste vize pe o perioadă de până la cinci ani.
Țara este parte a Pactului Internațional cu Privire la Drepturile Civile și Politice.
PRACTICI GUVERNAMENTALE
Conform datelor disponibile în luna noiembrie, Guvernul a aprobat o solicitare de obținere a statutului de asociație religioasă, comparativ cu patru solicitări aprobate în 2020. Solicitarea aprobată a fost pentru Asociația „Harul” a Romilor din Oltenia. În luna noiembrie, erau înregistrate ca asociații religioase 41 de entități cu diferite afilieri religioase, număr în creștere de la 40 în 2020.
Ele au continuat de asemenea să critice sistemul de clasificare a organizațiilor religioase pe trei niveluri.
În lunile martie, aprilie și mai, guvernul a renunțat la restricțiile pe timp de noapte pentru prevenirea răspândirii COVID-19, permițând credincioșilor să participe la slujbele de Paști, Pesach și Ramadan. Noile reguli adoptate de Comitetul Național pentru Situații de Urgență în luna octombrie pentru a limita răspândirea COVID-19, au scutit ceremoniile religioase și rugăciunile colective de restricții. Conform Secretarului de Stat al Ministerului Afacerilor Interne Raed Arafat, scutirea a fost acordată deoarece s-a considerat că activitățile religioase sunt esențiale. Personalitățile publice, precum jurnalistul Cristian Tudor Popescu, au criticat măsura, spunând că va contribui la propagarea COVID-19. Pe parcursul anului, Secretariatul de Stat pentru Culte Religioase și Prim-ministrul Cîțu s-au întâlnit de mai multe ori cu liderii cultelor religioase, pentru a discuta liniile directoare cu privire la COVID-19. În luna octombrie, Episcopul Ambrozie al Giurgiului le-a spus credincioșilor „să nu se grăbească să se vaccineze”. În urma declarației sale, episcopului i s-a deschis dosar penal pentru răspândirea „dezinformării periculoase”.
În luna octombrie, primarul din Săcel, județul Maramureș, a trimis o scrisoare oficială unui credincios greco-catolic, în care îl acuza că a pus bazele unui lăcaș de cult greco-catolic „clandestin” la el acasă și că încerca să recruteze adepți. Primarul a amenințat și că îl va da în judecată și pentru daune și compensații în legătură cu o hotărâre judecătorească prin care primăria a fost obligată să restituie Episcopiei Greco-Catolice a Maramureșului două proprietăți confiscate. În urma incidentului, Episcopia Greco-Catolică a Maramureșului a dat publicității un comunicat de presă care spunea că lăcașul de cult din Săcel este o parohie greco-catolică înființată conform legii și că în oraș, de-a lungul istoriei, au existat credincioși greco-catolici. Comunicatul de presă mai menționa și că în ciuda faptului că hotărârea judecătorească finală obliga primăria să restituie proprietățile confiscate, autoritățile locale din Săcel au refuzat, ani la rând, să o pună în aplicare. Episcopia și-a exprimat îngrijorarea cu privire la presiunea aplicată, hărțuirea și amenințarea greco-catolicilor care doreau să își poată practica, liberi, credința.
În luna octombrie, Curtea de Apel Târgu-Mureș a anulat o hotărâre din 2019 a Primăriei Dărmănești, prin care se stabilea jurisdicția asupra unui cimitir din Primul Război Mondial, unde se credea că sunt îngropați, majoritar, soldați care au luptat în război, catolici, de etnie maghiară. Cimitirul a fost locul unde în 2019 au avut loc proteste pe fondul tensiunilor dintre etnicii maghiari și etnicii români cu privire la construirea unui monument și amplasarea crucilor în stil ortodox pe mormintele soldaților catolici, maghiari. În decembrie 2020, Judecătoria Moinești a anulat o decizie a parchetului de clasare a anchetei incidentului de la cimitir și a dispus ca Parchetul Moinești să continue urmărirea penală pentru distrugerea proprietății, incitare la ură și discriminare și tulburarea liniștii publice. În luna aprilie, Parchetul General a anunțat că a preluat ancheta.
În luna martie, Curtea Constituțională a decis că legea care dădea dreptul proprietarilor inițiali și moștenitorilor acestora să fie despăgubiți la prețul actual al pieței și nu la prețurile pieței de la nivelul anului 2013, cum prevedea anterior hotărârea de guvern, este neconstituțională. Conform reprezentanților comunității evreiești și greco-catolicilor, în urma deciziei Curții Constituționale, guvernul a acordat despăgubiri pentru proprietățile confiscate, la nivelul prețurilor pieței din 2013, care sunt mult mai scăzute decât prețurile pieței actuale.
A continuat să se semnaleze ritmul lent al retrocedărilor proprietăților confiscate, în special către Biserica Greco-Catolică și comunitatea evreiască. ANRP a raportat că Comisia specială de retrocedare a aprobat 23 de cereri de retrocedare a unor „bunuri imobile” (teren sau clădiri) cultelor, a aprobat acordarea de despăgubiri în 42 de cazuri și a respins alte 471 de cereri în cursul anului, comparativ cu cele 26 cereri de retrocedare aprobate, 57 de cazuri de acordare de despăgubiri aprobate și 500 de cereri respinse în 2020. Toate cererile fuseseră depuse înainte de termenul din 2006. În 28 dintre cazuri, solicitanții și-au retras cererile. Conform informațiilor oferite de către ANRP, numărul de cazuri evaluate de Comisia specială de retrocedare a scăzut de la 816 în 2020, la 665.
Conform ANRP, cultele au înaintat apel în cazul a 76 de hotărâri înaintate de Comisia specială de retrocedare instanțelor în cursul anului, comparativ cu 62 în 2020. Biserica Romano-Catolică a înaintat 7 apeluri (5 în 2020); BOR a înaintat 24 (12 în 2020); Biserica Greco-Catolică a înaintat 16 (16 în 2020); Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană a înaintat 17 (6 în 2020); iar Comunitatea Evreiască a înaintat 2 (7 în 2020). Nu au existat informații referitoare la deciziile instanțelor în aceste cazuri. Biserica Ortodoxă Română a raportat că guvernul a retrocedat aproximativ 7% din proprietățile confiscate pe timpul regimului comunist.
În cursul anului, ANRP a evaluat 305 cereri depuse de Biserica Greco-Catolică, față de 557 în 2020. ANRP a aprobat două solicitări de retrocedare ale Bisericii Greco-Catolice și a aprobat acordarea de despăgubiri în două alte dosare. Reprezentanții Bisericii Greco-Catolice au semnalat că ANRP a respins majoritatea cererilor lor pentru că proprietățile aparțin acum BOR și fac subiectul unei alte legi, făcând retrocedarea posibilă numai printr-o comisie mixtă ce include reprezentanți ai celor două Biserici și bazată pe „dorința credincioșilor din comunitățile care au în posesie aceste proprietăți”. În timpul regimului comunist, toate lăcașurile de cult și casele parohiale au fost transferate BOR și majoritatea celorlalte proprietăți (terenuri și clădiri), statului. Conform reprezentanților Bisericii Greco-Catolice, până la sfârșitul anului nu s-au înregistrat progrese în ce privește formarea unei comisii mixte, deși Biserica Greco-Catolică a solicitat acest lucru în urmă cu 20 de ani.
Biserica Greco-Catolică a continuat să semnaleze întârzieri în procesele de retrocedare. Reprezentanții Bisericii au declarat că pe parcursul anului nu au existat decizii ale instanțelor în cazurile de retrocedări către Biserica Greco-Catolică și că, în mai multe cazuri, comitetele autorităților locale responsabile de transferul dreptului de proprietate asupra anumitor terenuri către Biserica Greco-Catolică, ca urmare a unei decizii de retrocedare, nu au făcut acest lucru. Parohia Greco-Catolică din satul Chiheru de Jos, din județul Mureș, a semnalat că autoritățile locale nu au pus în aplicare o hotărâre judecătorească definitivă din 2015, prin care se retrocedau Bisericii Greco-Catolice 120 de hectare (297 de acri) de pădure și 20 de hectare (49 de acri) de alt tip de teren.
Reprezentanții grupului civic greco-catolic ACUM au continuat să semnaleze că manualele de istorie și cărțile de istorie și publicațiile academice distorsionează sau minimizează importanța istoriei Bisericii Greco-Catolice. ACUM a mai raportat și că paginile de internet oficiale ale autorităților centrale și locale au publicat informații părtinitoare și false despre Biserica Greco-Catolică. Conform datelor furnizate de grupul ACUM, în majoritatea cazurilor, autoritățile locale nu au invitat reprezentanții Bisericii Greco-Catolice la evenimente publice, în timp ce oficialitățile au invitat reprezentanții BOR. Grupul civic ACUM a mai raportat că reprezentanții oficiali ai guvernului au ignorat în mod deliberat afilierea religioasă a unor lideri greco-catolici importanți din istorie în timpul comemorărilor dedicate acestora.
Retrocedarea unei proprietăți în Bixad, redată anterior Bisericii Greco-Catolice de către autorități, fapt confirmat de deciziile judecătorești anterioare, a continuat să fie amânată ca urmare a reînnoirii cererii de revendicare a proprietății de către Consiliul Județean Satu Mare în 2016. Cazul nu fusese soluționat până la sfârșitul anului.
Deși nu s-au emis încă norme de aplicare care să prioritizeze oficial cazurile de retrocedare ce implică supraviețuitori ai Holocaustului, ANRP a acordat prioritate unui număr de 114 cereri primite. De la adoptarea legislației, ANRP a acordat supraviețuitorilor Holocaustului despăgubiri în 103 cazuri, a respins cererile în 11 cazuri, iar în 49 de cazuri nu emisese încă o decizie până la sfârșitul anului.
Comisia specială de retrocedare a aprobat 17 cereri din anii anteriori depuse de către Comunitatea evreiască – toate cu acordare de despăgubiri – și a respins alte 38, față de 21, în aceeași perioadă a anului 2020. În alte 14 cazuri, comparativ cu 9 în 2020, solicitanții și-au retras cererile. Grupările religioase au declarat că este dificil să obțină de la Arhivele Naționale documentația solicitată care să demonstreze dreptul de proprietate la timp pentru a respecta termenul de 120 de zile pentru înaintarea apelului. Fundația „Caritatea” a continuat de asemenea să declare că procedura de depunere a cererilor este excesiv de birocratică, deoarece Comisia solicită adesea prezentarea a numeroase documente suplimentare, unele dintre acestea disponibile doar în arhivele statului, lăsând solicitanților evrei timp limitat pentru a respecta termenul final pentru depunerea documentelor. „Caritatea” a declarat că accesul la arhivele de stat în care se află documentele necesare pentru procesul de retrocedare a fost în continuare dificil.
Conform Fundației „Caritatea”, până în luna decembrie, Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor (CNCI) a emis 16 aprobări finale ale unor decizii din cursul anului. „Caritatea” a declarat că a contestat 8 dintre aceste decizii, întrucât sumele acordate ca despăgubire au fost semnificativ mai mici decât valoarea proprietății confiscate. Conform datelor furnizate de Fundația „Caritatea”, până în luna decembrie, 99 de decizii așteptau aprobarea finală, dintre acestea 27 fiind emise înainte de 2013.
Potrivit Eparhiei Reformate din Ardeal, au continuat întârzierile proceselor de retrocedare a proprietății în care aceasta este constituită parte. Conform informațiilor furnizate de ANRP, din 2002 până în prezent, CSR a analizat 930 din cele 1.191 de cereri depuse de Biserica Reformată și a aprobat 521 de solicitări de despăgubire sau retrocedare în natură.
Eparhia Reformată din Ardeal a declarat că guvernul a continuat să respingă cererile lor de retrocedare motivând că entitățile înregistrate ca foști proprietari reprezintă centre de învățământ ale Bisericii Reformate și nu bisericile contemporane. Liderii bisericii au spus că regimul comunist a desființat fostele centre de învățământ și a confiscat proprietățile acestora, așadar foștii proprietari nu mai există ca atare, dar bisericile contemporane, ca succesoare ale centrelor de învățământ desființate, sunt de fapt aceleași entități ale căror proprietăți au fost confiscate de către regimul comunist. În cursul anului, CSR a respins solicitarea Eparhiei din Ardeal pe motiv că clădirea revendicată aparținea Școlii reformate din Odorheiu Secuiesc, nu eparhiei. Cu toate acestea, eparhia consideră decizia CSR nejustificată, deoarece documentele care atestă dreptul de proprietate asupra clădirii, emise în 1891, stipulează că utilizatori ai clădirii sunt Biserica Reformată și Școala Reformată.
Conform Eparhiei Reformate din Ardeal, Primăria Cluj-Napoca a refuzat în repetate rânduri să pună în aplicare o hotărâre judecătorească prin care i se retrocedau eparhiei mai multe clădiri confiscate anterior. Primăria Cluj-Napoca a depus cerere la Oficiul de Cadastru, pentru a fi înregistrată drept proprietarul de drept al clădirii pe care a confiscat-o de la Școala Reformată în 1948. Eparhia a semnalat că la Oficiul de Cadastru, Școala Reformată din Cluj încă figura drept proprietarul clădirii, deoarece, la momentul confiscării, autoritatea locală nu își înregistrase dreptul de proprietate asupra acesteia.
În luna septembrie, Zoltan Balog, președintele Sinodului General al Bisericii Reformate Maghiare, care reprezintă Bisericile Reformate din mai multe țări, inclusiv România, a dat publicității o declarație prin care condamna anchetarea penală a episcopilor Istvan Csury și Bela Kato, reprezentanți ai Bisericii Reformate din România. Conform declarației, procurorii au demarat ancheta împotriva celor doi episcopi pentru acuzația de fals în acte, într-un dosar legat de retrocedarea clădirii Liceului Wesseleny, din Zalău, care aparținuse Bisericii Reformate din Ardeal. Balog a speculat că scopul anchetei a fost să blocheze retrocedarea proprietății bisericii.
Conform datelor disponibile la sfârșitul anului, 21 de solicitări ale Bisericii Romano-Catolice au fost soluționate, comparativ cu 20 în 2020. Guvernul a acordat despăgubiri sau restituiri în natură în 6 cazuri și a respins 13 solicitări, comparativ cu 5 și, respectiv, 13 solicitări, în 2020. Guvernul a analizat 22 de cereri depuse de Biserica Reformată și a respins alte 13, față de 38 și, respectiv, 19 cereri, în 2020.
În cursul anului, circa 90% dintre elevi au continuat să participe la orele de religie predate de angajați ai guvernului numiți de BOR, conform învățăturilor credinței BOR. Conform datelor unor ONG-uri și asociații de părinți, acest lucru a continuat să fie rezultatul presiunii din partea BOR, precum și al eșecului directorilor de școală de a oferi părinților alternative la orele de religie.
Grupul greco-catolic ACUM a semnalat cazuri în care profesorii au discriminat elevii greco-catolici și au făcut presiuni asupra lor să participe la orele de religie predate în spiritul învățăturilor credinței BOR. S-a semnalat și că unele școli nu au oferit elevilor greco-catolici alternative la orele de religie predate conform învățăturilor credinței BOR.
Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea a semnalat faptul că Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu din Cluj a organizat sesiuni de examene de admitere sâmbăta, fără a da o alternativă candidaților adventiști de Ziua a Șaptea de a susține examenele în altă zi. Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea a mai semnalat că mai multe spitale de stat din București, Ploiești, Giurgiu, Galați, Deva și Turda au respins solicitările angajaților adventiști de Ziua a Șaptea de a-și lua liber ziua de sâmbătă. Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea a semnalat, însă că, altă instituție, Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România a fost de acord să acorde posibilitatea cursanților adventiști de Ziua a Șaptea să dea examenele în altă zi.
Istoricii și experții în domeniul Holocaustului au afirmat că programa școlară de istorie generală conține prea puține cursuri obligatorii despre istoria Holocaustului din România. Cu toate acestea, Ministerul Afacerilor Externe a spus că programa obligatorie pentru școlile primare, gimnaziale și pentru liceu include referințe explicite la Holocaust, sau alte subiecte mai generale care le permit profesorilor să predea despre Holocaust. Cursul pentru elevii de liceu „Istoria Evreilor – Holocaustul” a rămas la nivel de opțional. În anul școlar 2020-2021, 1.650 de elevi au urmat acest curs. Conform Institutului Național de Statistică, aproximativ 622.000 de elevi au fost înscriși la liceu în anul școlar 2020-2021. În luna noiembrie, Parlamentul a adoptat o lege, propusă de parlamentarul evreu Silviu Vexler, prin care cursul „Istoria Evreilor – Holocaustul” urmează să devină obligatoriu pentru toți elevii de liceu până în 2023. Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea în data de 25 noiembrie.
Guvernul a semnalat că preoții care lucrează cu armata au continuat să fie preoți ortodocși, cu excepția unui preot romano-catolic și a unui pastor de la Alianța Evanghelică.
Într-o declarație adoptată în data de 31 martie, Parlamentul a afirmat că incidentele antisemite sunt în creștere și a condamnat încercările de elogiere a criminalilor de război din vremea Holocaustului.
Potrivit ONG-ului Centrul pentru Monitorizarea și Combaterea Antisemitismului (MCA), în continuare, în puține cazuri de discurs antisemit și negare a Holocaustului s-a început urmărirea în justiție. MCA a declarat că, în cursul anilor, persoanele care s-au implicat în acțiuni antisemite nu au fost trase la răspundere, din punct de vedere legal și a mai spus că instituțiile de aplicare a legii nu au reușit să îi pună sub acuzare pe cei care au comis numeroase acte de vandalism în cimitire, sinagogi, monumente. În data de 4 februarie, prin hotărâre nedefinitivă, Judecătoria Sectorului 3 din București l-a condamnat pe fostul ofițer al serviciilor de informații Vasile Zărnescu pentru negarea Holocaustului, la un an și o lună de închisoare cu amânarea pedepsei și termen de supraveghere de doi ani.
Curtea de Apel București a confirmat o decizie a parchetului de a clasa un caz din 2014 îndreptat împotriva liderului autoproclamat al Mișcării Legionare antisemite, motivând că punerea sub acuzare a suspectului nu este în interesul public, că purtarea sa a avut impact limitat și nu a generat violență sau daune materiale. Conform informațiilor furnizate de Institutul Wiesel, acuzațiile vizau utilizarea în public de simboluri fasciste, rasiste și xenofobe. În perioada 1940-1941, Mișcarea Legionară a adoptat legislație antisemită și a coordonat numeroase atacuri antisemite, inclusiv Pogromul de la București, din 1941.
Presa a semnalat că anumite autorități locale au continuat să permită, în continuare, numirea de străzi, organizații, școli și biblioteci după persoane condamnate pentru crime de război în perioada nazistă sau pentru crime împotriva umanității și au permis construirea de statui și busturi înfățișând persoane condamnate de crime de război. Mai multe orașe și localități au numit în continuare străzi după Ion Antonescu, dictatorul român din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, iar anumite autorități locale au refuzat să schimbe numele în ciuda cererilor Institutului Wiesel. După ce Institutul Wiesel a solicitat în repetate rânduri, în luna februarie, Primăriei Constanța să schimbe denumirea străzii Ion Antonescu, primarul Constanței Vergil Chițac a declarat în presă că evaluările activității lui Antonescu sunt controversate și contradictorii și Primăria va lua în considerare redenumirea străzii după ce membrii mediului academic analizează subiectul. Institutul Wiesel a condamnat declarațiile lui Chițac, precizând că nu există controverse cu privire la rolul pe care Antonescu l-a jucat în exterminarea evreilor și a romilor. În luna iunie, Consiliul Municipal Constanța a votat în unanimitate redenumirea străzii după Constantin Costăchescu, un comandant de submarin din Forțele Navale ale României din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
În luna aprilie, administrația municipală Iași a organizat o ceremonie de dezvelire a bustului lui Octavian Goga, poet și politician antisemit, care, în 1938, în timpul mandatului de prim-ministru, a inițiat legi prin care li s-a retras evreilor cetățenia. MCA a condamnat decizia administrației municipale și participarea la ceremonie a Primarului Iașiului, Mihai Chirica. În luna iulie, administrația a adăugat bustului lui Goga o plachetă cu inscripția „Din păcate, activitatea sa politică a fost nefastă pentru istoria României, deoarece a fost un militant fascist și antisemit.” MCA a criticat inscripția adăugată și a declarat că bustul ar fi trebuit eliminat.
În luna februarie, consilierii locali din orașul 1 Decembrie din județul Ilfov au schimbat denumirea străzii Ion Antonescu. Cu toate acestea, autoritățile locale din Cluj-Napoca au ales să nu schimbe denumirea unei străzi numite în 2017 după Radu Gyr, comandant al Mișcării Legionare și apologet al antisemitismului, condamnat în 1945 pentru crime de război pentru „contribuția la obiectivele politice ale hitlerismului și fascismului”.
Institutul Wiesel a continuat să organizeze numeroase activități educaționale în mediul virtual și cu prezență fizică pentru profesori, elevi și studenți și polițiști, să informeze publicul cu privire la Holocaust și a publicat numeroase materiale didactice despre istoria Holocaustului din România pe pagina de internet a instituției.
În luna mai, guvernul a aprobat o strategie națională și un plan de acțiune pe doi ani, pentru combaterea antisemitismului, a xenofobiei, a radicalizării și a discursului care incită la ură. Obiectivele stipulate în plan au fost îmbunătățirea strângerii de date despre incidentele antisemite, reorganizarea programelor de pregătire pentru membrii forțelor de aplicare a legii și pentru magistrați, actualizarea programei școlare cu privire la Holocaust și crearea unor programe culturale relevante. Strategia mandata Institutul „Elie Wiesel” pentru Studiul Holocaustului în România” și mai multe alte instituții guvernamentale și ministere să coopereze cu membrii comunității evreiești pentru punerea în aplicare a planului de acțiune. Membrii comunității evreiești au salutat strategia, în timp ce anumite grupuri antisemite au spus că planul reprezintă rezultatul unei conspirații conduse de evrei, de a ascunde adevărul despre Holocaust și de a distruge identitatea României.
În luna ianuarie, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a dat o amendă de 5.000 de lei (1.100 USD) parlamentarului Iulian Bulai, de la Uniunea Salvați România, un partid care se caracterizează ca fiind de centru-dreapta, pentru mai multe declarații pe care le-a făcut în 2019, despre Iisus Christos, pe care Consiliul le-a considerat ostile, umilitoare și degradante pentru creștini. În declarațiile sale, Bulai sensibiliza opinia publică cu privire la situația copiilor vulnerabili și i-a comparat cu Iisus, pe care l-a descris ca pe „un copil sărac”, care provenea „dintr-o familie ciudată”, formată din „o mamă-surogat și un tată care a acceptat paternitatea fără a contribui la ea”. Numeroși observatori au criticat decizia Consiliului, spunând că aceasta contravine libertății de exprimare a părerilor pe teme religioase. În luna august, Curtea de Apel Bacău a dat o hotărâre prin care a anulat amenda impusă de Consiliu lui Bulai.
În luna februarie, pagina de internet incorectpolitic.com a publicat un interviu scris cu Profesorul Corvin Lupu de la Universitatea de stat „Lucian Blaga” din Sibiu. În cadrul interviului, Lupu a utilizat jigniri antisemite, inclusiv termenul „jidan”, echivalentul românesc al cuvântului „kike”, a făcut declarații care distorsionează istoria Holocaustului, a acuzat evreii că se folosesc de Holocaust pentru a obține beneficii financiare și i-a învinovățit pentru răspândirea comunismului în țară. În urma unei plângeri formulate de Institutul Wiesel, universitatea a răspuns că declarațiile făcute de Lupu sunt complexe și necesită o analiză detaliată și că universitatea va face o astfel de analiză în detaliu, în cazul în care profesorul Lupu își va reînnoi cererea de a predea în următorul an academic.
În data de 3 martie, parlamentarul PNL Daniel Gheorghe a susținut o alocuțiune în Parlament, în care l-a elogiat pe Mircea Vulcănescu, un criminal de război condamnat, care, conform datelor furnizate de Institutul Wiesel a fost un susținător al politicilor antisemite și membru al cabinetului dictatorului Ion Antonescu, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În sesiunea de plen a Senatului din data de 8 martie, Senatorul Sorin Lavric, din partea Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) a făcut declarații antisemite, referindu-se la o teorie a conspirației conform căreia evreii sunt cei care au inițiat și au promovat comunismul. Declarațiile lui Lavric au venit ca răspuns la criticile parlamentarului evreu Silviu Vexler la adresa declarațiilor unor parlamentari AUR, printre care și Lavric, care elogiaseră criminali de război din vremea Holocaustului și membri ai Mișcării Legionare. Partidul AUR a postat discursul lui Lavric pe pagina sa oficială de Facebook și l-a descris ca pe o parte a luptei pentru istoria țării și pentru sufletul națiunii.
În data de 27 ianuarie Președintele Iohannis a găzduit o ceremonie publică de decorare a supraviețuitorilor Holocaustului, în care și-a reiterat angajamentul pentru conservarea memoriei Holocaustului. În conformitate cu angajamentul de a aplica recomandările raportului Comisiei Wiesel, guvernul a marcat, din nou, Ziua Națională de Comemorare a Victimelor Holocaustului din România pe 11 octombrie, ziua în care autoritățile române au început deportarea evreilor din țară în Transnistria, pe teritoriul Republicii Moldova de astăzi. Pentru a marca evenimentul, consilierul prezidențial Cătălina Galer a susținut un discurs în numele Președintelui Iohannis, în care a omagiat victimele Holocaustului și a condamnat antisemitismul și discursul incitator la ură din prezent. Institutul Wiesel a organizat o ceremonie de depunere de coroane la Memorialul Holocaustului din București, la care au participat mai mulți reprezentanți oficiali ai guvernului.
În discursul din data de 11 octombrie susținut de consilierul prezidențial Galer, cu ocazia Zilei Naționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, Președintele Iohannis a afirmat că planurile privind Muzeul Holocaustului și al Istoriei Evreilor au fost „blocate” și a solicitat guvernului să ia măsuri serioase pentru a se asigura că acesta urmează să se înființeze. În luna noiembrie, Institutul Wiesel, care a primit sarcina înființării muzeului, a primit de la guvern fondurile necesare încheierii unui contract pentru proiectarea clădirii muzeului și a unei expoziții permanente.
Secretariatul de Stat pentru Culte a finanțat publicarea mai multor cărți despre istoria și patrimoniul grupărilor religioase din țară. Pe parcursul anului, astfel de fonduri au primit baptiștii, evangheliștii de confesiune augustană și membrii Bisericii Unitariene.
România este stat membru al IHRA (Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului).
Secțiunea III. Respectul societății pentru libertatea religioasă
Conform grupărilor religioase neortodoxe, preoții BOR au continuat să nu le permită să-și înmormânteze persoanele decedate în cimitirele BOR sau în cele publice, inclusiv în cimitirul BOR de la Săpânța, care a aparținut anterior Bisericii Greco-Catolice, sau au continuat să restricționeze înmormântările solicitând ca ele să se facă în părțile izolate ale cimitirului sau să fie practicate ritualuri ortodoxe ca parte a serviciilor de înmormântare. În orașul Olari, din județul Prahova, autoritățile locale nu au răspuns solicitărilor Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea de a dobândi acces la cimitir.
Reprezentanți ai Bisericii Creștine După Evanghelie din România au spus că acest tip de cazuri i-au implicat și pe ei, deși observatorii locali nu au oferit întotdeauna detalii de teama unor represalii ale BOR. Grupul ACUM a declarat că preoții BOR au făcut presiuni, în numeroase cazuri, pe lângă familiile persoanelor greco-catolice decedate, ca acestea să își înmormânteze apropiații conform ritualurilor BOR sau au încercat să îi împiedice pe preoții greco-catolici să săvârșească ritualul Sfântului Maslu pentru cei aflați pe moarte. Reprezentanții Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea au semnalat că în unele situații, preoții BOR au întrerupt funeraliile organizate conform ritualurilor adventiștilor de Ziua a Șaptea și că în orașul Olari, din județul Prahova, preotul BOR local a incitat la ură împotriva minorităților religioase, în timpul slujbelor pe care le-a oficiat.
Potrivit reprezentanților greco-catolici, anumite eparhii BOR au continuat să distorsioneze istoria Bisericii Greco-Catolice în comunicarea lor cu publicul. Aceștia au semnalat că pe paginile de internet ale protopopiatelor BOR Bistrița, Năsăud și Beclean, în nordul țării, BOR prezenta detalii istorice despre mai multe foste biserici greco-catolice pe care regimul comunist le-a transferat BOR, fără a menționa afilierea greco-catolică a bisericilor respective, a preoților care au slujit acolo sau a celor care le-au ctitorit.
În data de 18 martie, directoarea Teatrului Evreiesc de Stat, Maia Morgenstern, a scris pe rețelele de socializare despre faptul că la o întâlnire cu reprezentanții teatrelor de stat și ai instituțiilor de cultură, unul dintre participanți a folosit cuvinte ofensatoare antisemite. În data de 27 martie, Morgenstern a primit pe e-mail o scrisoare care conținea cuvinte ofensatoare antisemite și amenințări cu moartea la adresa copiilor ei, precum și amenințări cu incendierea Teatrului Evreiesc de Stat. În data de 29 martie, poliția a anunțat că a identificat autorul amenințărilor, l-a pus sub supraveghere judiciară și i-a deschis dosar penal.
Materiale care promovau puncte de vedere antisemite și îi slăveau pe legionari, precum și mesaje care promovau negarea și relativizarea Holocaustului au continuat să apară pe internet. Conform unui studiu publicat de Institutul Wiesel în luna aprilie, mai multe articole publicate în mediul virtual susțineau că evreii sau statul Israel profită de pe urma crizei sanitare generate de COVID-19 și fabrică vaccinuri dăunătoare. Același studiu spunea că mare parte din discursul antisemit de incitare la ură de pe rețelele de socializare includea teorii ale conspirației despre evrei, inclusiv acuzații că se plănuiește crearea unui stat mondial controlat de evrei și condus de antihrist.
În luna ianuarie, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a dat o amendă de 5.000 de lei (1.100 USD) uneia dintre cele două persoane care s-au filmat în timp ce puneau o mască statuii lui Elie Wiesel din București și spuneau că el este răspunzător pentru răspândirea unui virus care a distrus vieți și a avut un efect catastrofic asupra istoriei și societății României. Conform deciziei Consiliului, persoana respectivă a săvârșit un act de discriminare.
Potrivit relatărilor din presă, în luna martie, persoane neidentificate au vandalizat și vopsit pereții unei biserici BOR din București. Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 3 din București a deschis o anchetă în acest caz.
În data de 12 septembrie, presa a relatat că persoane neidentificate au vandalizat un monument comemorativ, dedicat evreilor deportați la Auschwitz și Birkenau, din orașul Bistrița, în nordul țării. Conform reprezentanților comunității evreiești, poliția a demarat o anchetă, pe care a clasat-o după ce au aflat că persoanele răspunzătoare pentru actul de vandalism erau minore și nu puteau răspunde în fața legii.
Conform datelor disponibile în luna noiembrie, o anchetă penală era în desfășurare, la parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuți, cu privire la mesaje antisemite vopsite în 2020 pe gardul unei rude a unui candidat la primărie din județul Suceava. Mesajele conțineau numele candidatului, o svastică și un cuvânt antisemit ofensator.
Conform datelor disponibile la sfârșitul anului, ancheta penală cu privire la vandalizarea, în 2020, a unui monument ridicat în memoria celor aproximativ 7.500 de evrei strămutați în lagărul de concentrare de la Târgu Mureș era încă în desfășurare, la parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Mureș.
La finalul anului, un proces în care erau judecați trei suspecți puși sub acuzare în 2019 pentru profanarea unui mormânt dintr-un cimitir evreiesc din Huși, era pendinte pe rolul Judecătoriei Huși. În 2020, Parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui a pus sub acuzare trei suspecți pentru distrugerea a zeci de pietre funerare din cimitirul evreiesc. Conform relatărilor din presă, în luna iunie, un grup de adolescenți a spart geamurile unei sinagogi care datează din secolul al XIX-lea, din Orăștie, în vestul țării. Autoritățile locale din Orăștie au condamnat incidentul și au făcut plângere la autoritățile pentru aplicarea legii. Poliția a identificat suspecții și a demarat o anchetă penală pentru distrugerea proprietății.
Centrul pentru Monitorizarea și Combaterea Antisemitismului (MCA) a continuat să semnaleze faptul că unele magazine online vindeau obiecte, cărți – inclusiv „Protocoalele Înțelepților Sionului”, și alte publicații care promovează mesaje antisemite.
În luna septembrie, ONG-ul „Action and Protection League”, cu sediul la Bruxelles, a dat publicității rezultatele sondajului său de opinie cu privire la antisemitism în Europa, pe baza datelor strânse între decembrie 2019 și ianuarie 2020. Conform studiului, 14% dintre cele 1.000 de persoane intervievate, cu vârste cuprinse între 18 și 75 de ani, din România, au spus că au sentimente negative față de evrei. 25% au spus că s-ar simți „foarte stânjeniți” sau „stânjeniți” să aibă vecini evrei. Sondajul conținea afirmații stereotipe despre evrei și le cerea persoanelor intervievate să spună în ce măsură sunt de acord sau nu. Procentele celor care au răspuns „foarte de acord” sau „înclin să fiu de acord” cu următoarele afirmații sunt: „interesele evreilor în România diferă foarte mult de interesele restului populației” (28%); „există o rețea secretă de evrei care influențează politica și economia în lume” (29%); „evreii au prea mare influență în România” (19%); „ niciodată, evreii nu se vor putea integra deplin în societatea românească” (22%); „evreii sunt mai dispuși să recurgă la practici necurate pentru a-și îndeplini scopul” (29%); „ulterior Holocaustului, evreii au prezentat atrocitățile vremii în manieră exagerată, de cele mai multe ori” (28%); „și evreii sunt vinovați pentru persecuțiile împotriva lor” (20%); și „evreii exploatează statutul de victimă a Holocaustului pentru a-și atinge propriile obiective” (31%).
Secțiunea IV. Politica și angajamentul Guvernului SUA
Reprezentanții Ambasadei SUA au continuat să pledeze pentru îmbunătățirea proceselor de retrocedare a proprietății. Oficialii ambasadei au discutat cu Reprezentantul Special al Guvernului pentru Promovarea Politicilor Memoriei Combaterea Antisemitismului și a Xenofobiei modalități de îmbunătățire a informării pe teme legate de Holocaust și de a sprijini înființarea Muzeului pentru Istoria Holocaustului și a Evreilor. Oficialii ambasadei au avut întâlniri și la Secretariatul de Stat pentru Culte, pentru a sublinia importanța libertății religioase și a discuta relațiile dintre culte și cooperarea dintre guvern și grupurile religioase, pe marginea măsurilor legate de COVID-19. Reprezentantul Special pe probleme legate de Holocaust a pledat în discuțiile cu Ministerul Afacerilor Externe pentru o mai bună comemorare a evenimentelor care țin de Holocaust și mai multe activități educaționale, precum și pentru reconvocarea grupului de lucru pentru retrocedarea proprietăților confiscate în timpul Holocaustului, care nu s-a mai întrunit în ultimii doi ani. Grupul de lucru este format din reprezentanți ai Organizației Mondiale pentru retrocedarea proprietăților evreiești (WJRO), ai Fundației „Caritatea” și ai mai multor instituții din subordinea guvernului, inclusiv ANRP și Secretariatul General al Guvernului.
Reprezentanții Ambasadei SUA au continuat să organizeze întâlniri cu liderii musulmani și evrei pentru a discuta modurile prin care se poate promova diversitatea religioasă și se poate limita discriminarea pe criterii de religie. Diplomații ambasadei s-au întâlnit cu liderii Bisericii Ortodoxe Române și ai Bisericii Greco-Catolice, pentru a discuta aspecte care țin de libertatea religioasă toleranța religioasă, și relațiile dintre culte.
În data de 27 ianuarie, Chargé d’Affaires a participat la un eveniment organizat în mediul virtual de Comunitatea Evreilor din Zalău, cu ocazia Zilei Internaționale a Comemorării Holocaustului și a ținut un discurs despre importanța comemorării Holocaustului. În luna iunie, Chargé d’Affaires a participat la o ceremonie dedicată comemorării Pogromului de la Iași, din 1941, în timpul căruia au fost uciși aproximativ 13.000 dintre evreii din România, iar restul au fost deportați în lagăre de concentrare; cu această ocazie, Chargé d’Affaires a susținut un discurs de sensibilizare cu privire la distorsionarea evenimentelor legate de Holocaust și importanța informării pe această temă.
În luna octombrie, la o ceremonie cu ocazia Zilei Naționale pentru Comemorarea Victimelor Holocaustului, organizate la București, un membru al conducerii ambasadei a depus o coroană funerară. Ambasada a mai organizat, în data de 14 decembrie, un eveniment despre distorsionarea și negarea evenimentelor legate de Holocaust, la care au participat numeroși reprezentanți de rang înalt ai guvernului.
Ambasada a folosit rețelele de socializare pentru a evidenția respectarea libertății religioase și a sublinia importanța combaterii antisemitismului, dar și pentru a cinsti memoria victimelor Holocaustului. În luna iulie, de exemplu, ambasada a postat pe Facebook un mesaj cu ocazia sărbătorii Eid-al-Adha, prin care recunoștea contribuția comunității musulmane la armonia dintre cultele religioase și respectul său pentru libertatea religioasă.
În luna iunie, ambasada a postat mesaje pe Facebook despre aniversarea Pogromului de la Iași din 1941. De asemenea, ambasada a contribuit la organizarea și a sponsorizat, în luna iulie, Turul de studiu Elie Wiesel, eveniment anual, care a oferit studenților oportunitatea de a participa la numeroase cursuri virtuale și de a înțelege forțele politice, sociale și culturale care au cauzat Holocaustul.
