Doresc doar să oferim un context pentru sarcina pe care sper să o abordaţi şi să o soluţionaţi în cursul acestei zile. Ceea ce voi spune vp este probabil destul de cunoscut, dar sper că acest context vă va fi util.
Protecţia şi aplicarea fermă a drepturilor de proprietate intelectuală contribuie la crearea de locuri de muncă, promovează prosperitatea economică, deschid noi pieţe pentru bunuri şi servicii, stimulează investiţiile în inovaţie şi dezvoltare şi creează condiţii de creştere a sectorului privat.
În Statele Unite, la începutul acestui an am publicat o nouă Strategie de Securitate Naţională, iar protecţia drepturilor de proprietate intelectuală reprezintă unul dintre cei patru piloni ai strategiei, semnal foarte puternic al importanţei pe care noi, în Statele Unite, credem credem că o are proprietatea intelectuală nu doar pentru economia noastră, ci şi pentru siguranţa noastră naţională.
Toate sectoarele industriale se bazează pe drepturile de proprietate intelectuală, în special întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-urile), ce reprezintă marea majoritate a noilor companii.
Bunurile contrafăcute şi piratate constituie o ameninţare serioasă la adresa inovaţiei. Solicitarea continuă de brevete şi mărci înregistrate evidenţiază ingeniozitatea inventatorilor şi antreprenorilor, însă această graniţă este ameninţată de furtul galopant de proprietate intelectuală.
Pirateria şi contrafacerea îi afectează pe aceia care deţin drepturi de proprietate intelectuală şi aduc daune producătorilor, comercianţilor şi distribuitorilor locali legitimi. Ei nu pot concura cu cei care produc şi vând bunuri piratate şi contrafăcute.
Evoluţia comerţului ilicit indică o ameninţare crescândă reprezentată de bunurile contrafăcute, produse în străinătate care ajung în cantitate mare în Europa. Cel mai recent studiu al OCDE din 2016 estima că comerţul global cu obiecte contrafăcute a atind 461 de miliarde de dolari anual, însă probabil valoarea este mult, mult mai mare. Sunt bani care pleacă din Europa şi Statele Unite în mare parte către China şi întreprinderi deţinute de către chinezi cu sediul în Asia sau chiar în Europa.
Profiturile ilicite obţinute din vânzarea produselor contrafăcute consolidează întreprinderile infracţionale transfrontaliere. Conform Raportului privind traficul internaţional de droguri din 2017, elaborat de Biroul pentru combaterea traficului de droguri şi a infracţionalităţii al ONU, în ultimii ani profiturile obţinute din activităţile de contrafacere au reprezentat cea mai mare sursă de venit pentru grupurile de infracţionalitate organizată transfrontalieră.
Bunurile contrafăcute nu doar subminează companiile legitime, ci au şi efecte sociale şi adesea creează probleme grave de sănătate şi siguranţă. De exemplu,
· Medicamentele contrafăcute pot fi mortale
· Hainele contrafăcute pot fi inflamabile
· Componentele auto pot să nu protejeze pasagerii de accidente
· Pesticidele contrafăcute pot conţine substanţe toxice care ameninţă apa şi solul
Infracţionalitatea cibernetică şi aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală constituie principale preocupări ale Guvernului SUA. Ameninţările reprezentate de infractori la adresa computerelor şi a sistemelor în reţea cauzează daune enorme guvernelor, companiilor şi cetăţenilor şi constituie o ameninţare la adresa securităţii naţionale. O parte crescândă a comerţului ilicit are acum o componentă electronică, iar pieţele Darknet rămân în continuare un element cheie în facilitarea altor tipuri de infracţiuni, furnizând acces – printre alte lucruri – la date financiare compromise pentru comiterea mai multor tipuri de fraudă de plată, arme de foc, droguri, documente contrafăcute care facilitează frauda, trafic de persoane şi imigraţie ilegală.
Furtul de proprietate intelectuală reduce confidenţialitatea personală prin furt de identitate şi software maliţios. Consumatorii care descarcă conţinut ilegal se pun în pericol fiindcă acest conţinut electronic, ilegal „gratuit” este folosit adesea drept cal troian, oferind infractorilor acces la computerele şi informaţiile personale ale consumatorilor prin software maliţios, spyware şi ransomware ascuns în filmul, muzica sau jocul descărcat.
Atacurile cibernetice mari pot avea rezultate dezastruoase, de la pătrunderea infractorilor în sistemele şi infrastructurile vitale precum cele ale companiilor regionale de distribuţie de electricitate, sistemele naţionale de căi ferate, spitale, fonduri de pensii şi ministere, până la transformarea computerelor unor persoane nevinovate în reţele de tip botnet.
Infractorii încearcă de asemenea să obţină secrete comerciale valoroase, precum cod sursă, să exploateze vulnerabilităţi, inclusiv software fără licenţă sau neactualizat (folosit în prezent de o mare parte a instituţiilor din România). Adesea, vulnerabilităţile provin din descărcarea de fişiere infectate de către utilizatori prin deschiderea de legături sau vizionarea de conţinut piratat, ori deschiderea unui e-mail sau document ataşat la un e-mail care promite să îi arate utilizatorului conţinut care încalcă legislaţia. Iar aceasta este o ameninţare care face victime în toată lumea, nu doar în România ori în Europa de Est, ci exact ce am descris s-a petrecut la Departamentul de Stat în 2014 şi a afectat computerele atât de mult încât a fost nevoie de aproape un an pentru a identifica în sfârşit şi apoi a elimina problema, aşadar aceasta este o ameninţare gravă care poate afecta nu doar companiile, nu doar indivizii, ci guverne, inclusiv instituţii de securitate naţională.
În prezent, România nu are o strategie naţională cuprinzătoare privind drepturile de proprietate intelectuală care să ajute la concentrarea de resurse şi să sporească eficienţa eforturilor guvernamentale împotriva furtului de proprietate intelectuală şi a comerţului ilicit.
Statele Unite au un puternic interes, repet, în condordanţă cu Strategia de Securitate Naţională de a sprijini elaborarea unei strategii naţionale privind drepturile de proprietate intelectuală în România şi de a vă sprijini sî faceţi suficiente progrese care să schimbe statutul României în Raportul Special 301 elaborat anual.
Vă rog să profitaţi de această ocazie de a efectua o evaluare sinceră a naturii obstacolelor în calea aplicării eficiente a drepturilor de proprietate intelectuală în România, de a discuta abordările şi practicile ce se pot utiliza pentru a depăşi aceste obstacole şi de a elabora şi implementa o nouă strategie naţională de aplicare a drepturilor de proprietate intelectuală pentru a susţine inovaţia, dezvoltarea economică şi a proteja sănătatea şi siguranţa publică precum şi securitatea naţională.
Vă mulţumesc pentru prezenţa aici în această dimineaţă, pentru că aţi fost de acord să vă dedicaţi valorosul timp şi efort acestui proiect de dezvoltare a unei strategii naţionale privind proprietatea intelectuală. Credem că este un lucru important şi este corect să îl facem şi dorim să vă sprijinim prin orice modalitate posibilă. Reţineţi că printre priorităţile mele, încurajarea unei mai mari colaborări între instituţiile de aplicare a legii din SUA şi România este primordială. Deja avem o cooperare şi o colaborare excepţionale cu instituţiile româneşti de aplicare a legii, cu procurorii, poliţia. Un semn al acestui succes este modul de extindere a birourilor din această clădire: se extind exact acele birouri care sprijină cooperarea şi colaborarea cu procurorii şi instituţiile de aplicare a legii din România.
Îi mulţumesc doamnei Pop pentru prezenţă. Ea a venit aici ca parte a acelei extinderi din ultimii ani şi îi mulţumesc pentru dedicarea faţă de colaborarea cu dumneavoastră în vederea unei mai bune protejări a drepturilor de proprietate intelectuală în România. Aşadar, vă mulţumesc foarte mult.
