Domnule ambasador Brummell, Greg, doamnelor şi domnilor, îmi face mare plăcere să mă aflu alături de dumneavoastră la “Zilele Investitorilor” organizate de Fondul Proprietatea, o a treia ocazie pentru mine. În urmă cu doi ani am avut un discurs pregătit, anul trecut am avut o abordare mai informală în ocazia de a le vorbi potenţialilor investitori, însă vă rog să aveţi răbdare să mă urmăriţi şi anul acesta, când am ales din nou un discurs pregătit.
Anul acesta, Statele Unite ale Americii şi România sărbătoresc 20 de ani de Parteneriat Strategic. Unul dintre obiectivele Parteneriatului Strategic este promovarea prosperităţii României şi Statelor Unite prin creşterea comerţului de bunuri şi servicii, precum şi investiţii sporite de ambele părţi. Această componentă economică a parteneriatului nostru este o parte importantă a relaţiei şi ne aşteptăm cu interes dezvoltarea ei, la fel ca şi conducătorii români. De nenumărate ori şi foarte des, atunci când am ocazia să interacţionez cu lideri politici români, subiectul dimensiunii economice apare în discuţie, iar aceştia îşi exprimă dorinţa ca prezenţa americană în România să se consolideze.
În ultimii 20 de ani, România a fost o ţară atractivă pentru investitorii americani şi străini interesaţi să aibă acces pe piaţa europeană. Statele Unite ale Americii sunt mândre de prezenţa robustă a investiţiilor americane în România. Multe companii americane au făcut investiţii semnificative aici pentru că întrevăd un viitor strălucit. Ele angajează români pe posturi bine plătite, având în acelaşi timp o contribuţie importantă la creşterea nivelului profesional al ţării.
Ca parte a angajamentului SUA de a aprofunda legăturile noastre economice, în perioada 18-20 octombrie aducem în România Trade Winds, cea mai mare misiune comercială condusă de Guvernul SUA din istoria României.Conform statisticilor oficiale americane, exporturile SUA în România au crescut cu 37% în prima jumătate a acestui an, în timp ce exporturile româneşti în SUA au crescut la circa 10%. Deşi Trade Winds se va concentra pe comerţ, mai degrabă decât pe investiţii, parteneriatele comerciale împreună cu un mediu de afaceri prielnic ar putea duce în timp la creşterea investiţiilor americane în România şi mă aştept ca acest lucru să se întâmple.
Taxele şi impozitele relativ mici şi grupurile de lucrători cu abilităţi tehnice continuă să atragă investitorii. Legătura dintre economiile noastre este deja puternică, însă odată cu continuarea îmbunătăţirii mediului investiţional de către România, sunt posibile mult mai multe investiţii americane. Cu toate acestea, parteneriatul nostru economic bilateral solicită angajamente de ambele părţi în privinţa politicilor. Transparenţa, stabilitatea, previzibilitatea sunt elemente cheie ale unui mediu investiţional atractiv. Buna guvernare şi statul de drept constituie fundaţia acestor principii esenţiale şi reprezintă criterii importante atunci când investitorii se gândesc dacă să investească sau să extindă investiţii deja existente în România.
Este important ca investitorii deja prezenţi aici şi alţii care iau în considerare oportunităţile de investiţii din România să ştie că sunt bineveniţi şi că îşi pot desfăşura activitatea în România într-un sistem juridic ce respectă contractele şi statul de drept. Un regim fiscal stabil, adoptat în consultare cu toţi actorii implicaţi şi după efectuarea unor evaluări ale impactului reglementărilor reprezintă un alt element fundamental necesar pentru a sprijini un mediu de afaceri atractiv.
România a făcut progrese importante în ultimii 25 de ani; cum va arăta viitorul ţării? Ca orice companie, România trebuie să se adapteze la condiţiile de piaţă în schimbare. Eu continui să văd existenţa acestui potenţial pentru o Românie puternică, bogată. De ce să nu ne gândim la un viitor în care peste 25 de ani, România va fi a şasea sau a şaptea cea mai mare economie din Uniunea Europeană? Creşterea economică susţinută necesară pentru atingerea acestui obiectiv solicită viziune strategică, un proces decizional transparent, reforme structurale temeinice şi planificare şi investiţii pe termen lung, în special în infrastructură şi nu doar în drumuri, ci şi în educaţie şi sănătate. Guvernanţa corporativă profesionistă a companiilor de stat ar juca de asemenea un rol vital în impulsionarea economiei româneşti.
Deşi rolul fundamental al companiilor a rămas în general acelaşi de-a lungul timpului, alte lucruri s-au schimbat, mai exact aşteptările pe care societatea le are de la companii. Vorbim adesea despre responsabilitate socială corporativă şi bună guvernare care indică faptul că în lumea actuală există aşteptarea ca şi consiliile de administraţie ale companiilor, managerii şi investitorii să se implice în soluţionarea unei game de provocări sociale şi economice. Ceea ce observăm în prezent este că mediul de afaceri tinde să îşi obţină legitimitatea socială din mai multe lucruri: valoarea economică şi socială adusă societăţii, rezultatele pe care le oferă investitorilor, cetăţenilor şi consumatorilor, parteneriatele cu guvernele şi actorii non-guvernamentali pentru a contribui la soluţionarea unor probleme sociale şi economice şi, chiar mai important, relaţia de încredere pe care conducerea companiei o creează cu angajaţii săi şi cu întreaga societate.
De aceea, nu pot sublinia îndeajuns importanţa unei guvernanţe corporative solide a companiilor, inclusiv a companiilor de stat. O conducere profesionistă, independentă a companiilor de stat este absolut vitală pentru a sprijini o creştere economică sustenabilă şi a obţine încrederea cetăţenilor.
Şi în România, piaţa de capital are un rol important în viitorul ţării şi, aşa cum ştim cu toţii, există un semnificativ potenţial nevalorificat în acest domeniu. Piaţa ar putea deveni mai lichidă, mai extinsă, ar putea oferi surse alternative de finanţare companiilor listate la bursă şi transparenţă sporită pentru investitorii pe piaţa de capital. Statele Unite, alături de investori, aşteptă cu interes listări publice iniţiale la Bucureşti, care ar putea ajuta România să treacă de la statutul de graniţă la cel de piaţă emergentă şi ar putea descătuşa accesul la un capital semnificativ mai mare care ar putea fi valorificat aici, în România.
Acum, când România se află în procesul luării unor decizii cheie privind spre exemplu legislaţia parteneriatului public-privat, înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii şi potenţiale listări publice iniţiale, Statele Unite ale Americii sunt pregătite să continue să coopereze în scopul prosperităţii comune, în cadrul Parteneriatului Strategic continuu dintre ţările noastre.
În încheiere, doresc să mulţumesc Fondului Proprietatea pentru invitaţie, pentru că este un susţinător activ al multora dintre principiile fundamentale pe care le-am evidenţiat astăzi şi sper că discuţia de substanţă care va urma în programul de astăzi va fi satisfăcătoare. Vă mulţumesc pentru răbdare şi atenţie.
*************
Moderator: Am una sau două întrebări. Prima întrebare este: în discuţiile dumneavoastră cu alţi ambasadori v-aţi confruntat mai des cu întrebări despre guvernanţa corporativă, statul de drept şi teama de revenire a corupţiei?
Ambasadorul Hans Klemm: Da, dar îngrijorările sunt menţionate cu o oarecare grijă şi as vrea să evidenţiez vocea activă pe care investitorii americani şi companiile americane prezente în România şi-au exprimat-o recent prin Camera Americană de Comerţ; îngrijorările exprimate privesc, aşa cum am menţionat anterior, stabilitatea, previzibilitatea, transparenţa, disponibilitatea guvernului de consultare amănunţită şi reală cu actorii implicaţi, dorinţa încă nepusă în practică ca guvernul să efectueze evaluări de impact şi analize prealabile ale costurilor şi beneficiilor unor schimbări sau decizii cheie privind politicile economice. Toate aceste lucruri sunt elemente pe care nu doar investitorii americani, ci şi alţii doresc să le vadă la ţara gazdă.
Moderator: Per total însă, consideraţi că mediul de afaceri de aici, din România, s-a îmbunătăţit în ultimii ani de când sunteţi ambasador aici, a rămas la fel sau s-a deteriorat?
Ambasadorul Hans Klemm: Aici există o legătură cu întrebarea dumneavoastră anterioară – aţi întrebat despre percepţiile investitorilor cu privire la corupţie şi statul de drept. În această privinţă, Statele Unite cred ferm că au existat progrese impresionante în eforturile şi voinţa României de a-şi întări instituţiile statului de drept şi de a purta o luptă din ce în ce mai credibilă împotriva corupţiei. Acestea nu sunt doar percepţii vagi ale Statelor Unite, sunt observaţii bazate pe fapte, pentru că guvernele se pot cuantifica, la fel ca şi percepţiile oamenilor privind lupta ţării împotriva corupţiei. De exemplu, Banca Mondială are o serie de indicatori sau indici care măsoară şase elemente diferite de bună administrare, bună guvernanţă. Două dintre ele au legătură directă cu acest subiect: unul priveşte statul de drept, celălalt controlul corupţiei, capacitatea ţărilor de a ţine sub control corupţia. De exemplu, în ce priveşte situaţia României din 2004, când s-au luat primele hotărâri cheie de a creşte independenţa sistemului judiciar românesc şi de a înfiinţa o unitate independentă, separată de procurori care să ancheteze cazurile de corupţie la nivel înalt şi mediu, până în prezent, indicatorii au crescut dramatic. De exemplu, în cazul României, controlul corupţiei s-a îmbunătăţit cu 20% în ultimii 15-16 ani, din 2004 până în prezent, deci în 12-13 ani. În ce priveşte indicele referitor la statul de drept, situaţia s-a îmbunătăţit cu circa 30%. Transparency International, organizaţia internaţională, non-guvernamentală cu sediul la Berlin publică de asemenea anual sondaje cu privire la percepţia publicului asupra corupţiei. Conform Transparency International, din nou începând din 2004, într-un sondaj publicat în luna ianuarie a acestui an, România a urcat 30 de poziţii în clasament şi doar trei alte ţări au întregistrat progrese similare sau mai mari. Aşadar succesul înregistrat de România în îmbunătăţirea statului de drept, a luptei împotriva corupţiei a fost măsurat, s-a dovedit foarte substanţial şi este un lucru pe care SUA îl respectă foarte mult. Sperăm cu tărie că acest succes nu va înregistra un recul.
